“Povestea familiei colegului meu” sau cum interculturalitatea se îmbină cu desegregarea
0Elevii din 90 de şcoli aflate în 20 de judeţe au fost antrenaţi într-o serie de activităţi care sunt menite să-i înveţe, într-un mod cât mai atractiv, despre lucrurile pe care le au în comun, dar şi despre cele care-i diferenţiază, despre egalitate si dreptul la educatie, despre desegregare.
Elevii romi si neromi au participat la ore de educaţie interculturală, au pornit în cercetarea diferitelor poveşti de viaţă şi au învăţat din acestea, au creat albume de familie şi au participat la cursuri de recuperare a cunoştinţelor (educaţie remedială) şi la sesiuni de lectură. În plus, au avut loc întâlniri la care au participat mamele elevilor din şcolile din proiect, un club al mamelor în cadrul căruia s-a discutat despre importanţa educaţiei, responsabilităţile familiale, problemele copiilor legate de şcoală si s-a încercat identificarea de soluţii la acestea. Peste 270 de cadre didactice şi 4500 de elevi si parinti au fost angrenaţi anul acesta în activităţi.
Toate se desfăşoară în cadrul proiectului “Paşi strategici pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie a copiilor romi”. Prin această iniţiativă, Romani CRISS si partenerii din proiect - Asociatia Sanse Egale din Zalau, Alianta Romilor din Judetul Galati, Rhoma Heart – Ilo Rrom din Brasov, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - şi-au propus să contribuie la eliminarea fenomenului de segregare şcolară şi la construirea unui model de bună practică în vederea reducerii abandonului şcolar, dar şi la creşterea calităţii actului educaţional în rândul elevilor romi din şcolile implicate în proiect.
Povestea familiei colegului meu a fost o activitate care a plăcut foarte mult copiilor. Au participat 4 grupe a câte 5 elevi, romi şi neromi. Am început prin a discuta cu toţi copiii la clasă, iar cei care s-au regăsit în această activitate au decis să se implice şi să-şi împărtăşească povestea. Aşadar a fost vorba despre voluntariat. Nimic nu a fost impus. Elevii din fiecare grupă şi-au vizitat apoi colegul care “îşi spunea povestea”. Ei au aşternut pe hârtie povestea pe care au ascultat-o. Au făcut şi un album foto în care se regăsesc toţi copiii din grupă. Partea cu adevărat frumoasă este că şi-au aflat astfel unii altora obiceiurile, cultura, au învaţat că nu este vina sau meritul lor că s-au născut într-o familie sau alta, că sunt egali. Proiectul le-a prilejuit exact acest lucru « să simtă că sunt egali ». La momentul prezentării rezultatelor activităţii în faţa părinţilor şi a colegilor lor din alte două clase din şcoală, am văzut persoane care plângeau. Pentru copii a fost o experienţă de învăţare foarte importantă şi emoţionantă. – a declarat doamna Teodorof Mirela, profesor de limba română la Grupul Scolar Constantin Bratescu Isaccea, judetul Tulcea.