Soluţia antiviolenţă din băncile şcolii
0
Elevii le-au comunicat autorităţilor ce măsuri ar lua ei împotriva agresiunilor. Pentru a găsi cele mai bune soluţii de prevenire a violenţei în şcoli, 100 de elevi din toată ţara s-au întâlnit la Forumul Naţional al Copiilor.
Cu toţii au găsit ca o primă soluţie comunicarea - între elevi şi părinţi, între elevi şi profesori sau între autorităţi şi cei împlicaţi în viaţa şcolară. Tinerii au mai propus ca alternativă şi organizarea de activităţi extraşcolare sau excursii în care elevii pot socializa şi pot forma un colectiv unit. Copiii propun ca la şedinţele cu părinţii să participe toţi profesorii, dar şi un psiholog.
„Poliţiştii comunitari şi psihologii ar trebui să aibă o relaţie mai strânsă cu elevii, astfel încât tinerii să nu le fie teamă de ei, ci să poată vorbi deschis cu ei", explică elevii prezenţi la Forumul Naţional al Copiilor, organizat de Salvaţi Copiii România.
Tinerii spun că introducerea uniformei în şcoli i-ar disciplina pe elevi. În acelaşi timp, ei vor să participe la realizarea regulamentului şcolar care să conţină atât sancţiuni pentru cei vinovaţi, cât şi recompense pentru cei care nu s-au abătut de la reguli. Elevii s-au întâlnit cu ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, pentru a-i aduce la cunoştinţă propunerile lor pentru prevenirea violenţei în şcoli, dar şi cu preşedinta Camerei Duputaţilor, Roberta Anastase.
60% din elevii violenţi au văzut acte de agresiune acasă, arată o statistică a Centrului Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică. Numai la nivelul municipiului Bucureşti, în anul şcolar 2009/2010 au fost raportate aproape 2.000 de cazuri de agresivitate în şcoli.
Majoritatea conflictelor din şcoli degenerează în violenţe spontan din acţiuni verbale sau fizice. „Scandalurile pornesc de obicei de la lucruri mici, o înjurătură, o glumă proastă, un ghiont. Nu cred că există şcoală în care elevii să nu se bată. La un moment dat, tot trebuie să te baţi", spune Mihai I., elev în clasa a VIII-a la o şcoală din carterul bucureştean Rahova. Cei mai mulţi tineri se bat din nevoia de dominare, 47% din răzbunare, 43% din invidie şi 32% din teribilism, arată aceeaşi statistică.
Luptă pentru supremaţie
„Cele mai multe cazuri de bătăi sunt la începutul anului şcolar sau la sfârşit. În unele şcoli se practica şi «botezul». Adică fiecare copil nou primeşte o mică bătaie aşa «de bun venit». Mulţi se bat pentru respect, pentru supremaţie. Pentru ei nu contează decât să fie percepuţi că sunt cei mai buni şi nu îşi dau seama că pot omorî un om", explică Daniel P., elev la aceeaşi şcoală.
Potrivit unui alt studiu realizat de Poliţia Capitalei între 2006 şi 2009, în Capitală, numărul grupurilor de copii care se manifestau în stradă prin acte de delincvenţă era de aproximativ 20 pe an. În aceste grupuri se consuma alcool, uneori droguri, iar în unele minorii luau „lecţii de violenţă" chiar de la foşti puşcăriaşi.
„Sunt elevi care vin cu bricege, cuţite, bâte şi telescopice. Părinţii nu ştiu de bătăi şi uneori nici profesorii. Cei care se bat preferă să nu spună adulţilor şi rezolvă treaba „bărbăteşte" între ei", spune un alt elev.
"Mulţi se bat pentru respect, pentru supremaţie. Pentru ei nu contează decât să fie percepuţi ca cei mai buni şi nu îşi dau seama că pot omorî un om."
Daniel P
elev
*60% din elevii violenţi au văzut acte de agresiune acasă