Şcolile care au dat modele pentru prezent

Traian Băsescu, Nadia Comăneci, Marian Drăgulescu, Victor Hănescu sau Andreea Esca au adus un plus de faimă instituţiilor de învăţământ cărora le-au fost elevi. Colegii mai mici ai personalităţilor şi-ar dori să-şi întâlnească idolii chiar în curtea şcolii şi să le calce pe urme în carieră.

Colegiul Naţional „Emil Racoviţă" din Bucureşti, fosta Şcoală Sportivă, se poate mândri cu faptul că mulţi dintre cei care au studiat acolo au făcut „istorie": Marian Drăgulescu (campion mondial la gimnastică), Victor Hănescu (cel mai bun jucător român de tenis în prezent), Andreea Esca (jurnalist) sau Nadia Comăneci (prima gimnastă din lume care a obţinut nota 10 la un concurs olimpic) sunt doar câţiva dintre ei.

Şcoala „Ioan Bob", care l-a dat pe preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, este cel mai vechi aşezământ cu predare în limba română din Cluj.

Puţini sunt cei care ştiu că Traian Băsescu a făcut trei ani de gimnaziu la Şcoala „Alexandru cel Bun" din Bacău. Elevele de la Şcoala „Mihail Sadoveanu" din Bacău aşteaptă ca idolul lor, Monica Columbeanu, care a învăţat acolo, să vină să le viziteze. 

Liceul sportivilor campioni

Doina Sava, antrenoarea de înot a multor olimpici 

Colegiul Naţional „Emil Racoviţă" se poate mândri cu absolvenţi care au dat tonul în sport şi nu numai. Au mai rămas puţini dintre profesorii care i-au avut elevi pe Nadia Comăneci, Marian Drăgulescu, Victor Hănescu, Andreea Esca sau pe înotătorii Carmen Bunaciu şi Dragoş Coman. Printre ei se numără antrenoarea Doina Sava, care predă înotul de peste 30 de ani.

„Lui Dragoş Coman i-am fost dirigintă opt ani. Era mai zăpăcit din fire, nu se prea omora cu învăţatul. În schimb, excela în sport", povesteşte profesoara despre fostul elev.

Doina Sava îşi aminteşte şi de Andreea Esca, care a păstrat legătura cu şcoala unde a învăţat: „Acum câţiva ani venea şi înota aici. Şi fetiţa şi-a adus-o la noi, ca să înveţe să înoate. Când era elevă, Andreea era plină de energie. Înota binişor, dar era pregătită la un nivel mediu, nu pentru performanţă", mai spune antrenoarea.

Istorie şi performanţă

„La început se numea Şcoala Generală nr. 54. După câţiva ani, catedrele de la Liceul Sportiv s-au transferat aici şi s-au unit cu cele din şcoală, pentru că în jur se află Complexul Naţional «Lia Manoliu», săli şi stadion de atletism, bazine de înot, patinoar", povesteşte Doina Sava. Aşa s-a întâmplat ca Nadia Comăneci şi Ilie Năstase să înveţe la această şcoală, pentru a fi mai aproape de locurile de antrenament. În timp, instituţia a ajuns să se numească Colegiul Naţional „Emil Racoviţă".

Doina Sava are nostalgia vremurilor de odinioară: „Foştii elevi, deşi făceau sport de performanţă, cu două antrenamente grele pe zi, tot mai prindeau o pauză sau o oră chiulită să mai joace un fotbal în curtea şcoala. De abia îi adunam. Acum copiii au alte preocupări, nu le mai place activitatea fizică".

Elevii se mândresc cu renumele şcolii lor. „Ştiu că aici au învăţat Victor Hănescu şi Camelia Potec. De Andreea Esca nu ştiam, dar nu mi se pare important. Cred că sportivii contează mult mai mult", spune Cristian Grama, elev în clasa a XII-a. „Ideea e că şi noi putem ajunge ca ei, iar elevii care vor veni s-ar putea mândri cu faptul că noi am învăţat aici", îl completează colegul său, Martin Adrian.

"Toţi sunt oameni care ne-au uimit cu realizările lor şi cu care ne mândrim."
Doina Sava
antrenoare de înot

„Urmaşul" lui Băsescu joacă tenis

Clasa în care a învăţat Traian Băsescu

În clasa de gimnaziu în care a învăţat preşedintele României, Traian Băsescu, creşte un campion la tenis. Elevul are aceleaşi iniţiale cu cele ale primului om din stat (T.B.) şi crede că această coincidenţă îi va purta noroc. Tudor Burghelea, elev în clasa a VIII-a B la Şcoala „Alexandru cel Bun" din Bacău, este pasionat de tenis, dar la 40 de ani se vede politician.

„Am trei variante pentru viitorul meu. Să ajung un mare sportiv, un important om de afaceri sau politician. Mi-ar plăcea să ocup un fotoliu de senator", spune elevul. El şi-a pus la punct şi „tactica de atac" a scenei politice.

„Vreau să devin politician pe buzunarul meu. De aceea, mai întâi trebuie să fac bani. Poate am să-i fac din sport. Dacă nu, am şi varianta să devin mai întâi om de afaceri", precizează Tudor.

Şcoala „Alexandru cel Bun" a fost înfiinţată în 1962 şi se numea Şcoala Generală nr. 5. În perioada 1963-1966, Traian Băsescu a studiat aici ultimii trei ani de gimnaziu. Deşi au trecut aproape cinci decenii de la absolvire, şeful statului nu a venit niciodată în vizită. Niciunul dintre foştii săi profesori nu mai activează în cadrul şcolii, iar cei care le-au luat locul nu l-au văzut pe Băsescu decât la televizor. Azi, fosta Şcoală nr. 5 este singura din judeţ care are clase de tip „step by step".

„Nu mai seamănă deloc cu cea de acum 47 de ani. S-a schimbat totul, de la profesori până la mobilier. După cursuri, copiii au ore de arte, ştiinţă, literatură sau matematică, în funcţie de aptitudinile lor", spune directoarea Camelia Stamate.

Unde clopoţelul sună încă din 1853

Directoarea școlii, Elena Cârstocea, cu documente din arhivă

Inna, Lady Gaga sau Madonna sunt artistele ale căror melodii animă acum pauzele din curtea Şcolii „Ioan Bob". Puţini dintre actualii elevi ai instituţiei de învăţământ clujene, devenită anul trecut „şcoală europeană", ştiu, însă, că studiază în cea mai veche şcoală cu predare în limba română din oraş.

La şcoala unde clopoţelul sună din 1853 s-au format mulţi oameni de cultură.Printre elevii şcoliţi aici se numără Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, dirijorul Cornel Ţăranu sau regretata Lucia Mureşan, vocea Teleenciclopediei. Aceasta din urmă a trimis şcolii, în 2007, o scrisoare prin care se prezenta, îşi enumera realizările şi mulţumea pentru educaţia primită.

Modernitate şi acum 100 de ani

La „Ioan Bob", fişele de progres (nivelul cunoştinţelor unui elev raportat la dezvoltarea generală a acestuia), considerate în învăţământul modern ultima găselniţă, figurau într-o foaie matricolă a şcolii încă din 1886. „Ceea ce am crezut noi că am inventat acum, fişele de progres, existau şi atunci. Se monitoriza şi atunci progresul elevilor raportat la o testare anterioară", a declarat directorul şcolii, Elena Cârstocea.

Elevii erau notaţi prin calificative precum „bun", „suficient" sau „mare". „E ultuit (vaccinat) de vărsat şi cu succes bun? Când a fost ultuit?", „Zăcut-a de vărsat? Şi când?", sunt câteva din rubricile pe care învăţătorul le completa în foi matricole la sfârşit de an şcolar.

Dacă acum elevii Şcolii „Ioan Bob" învaţă materii precum „Engleza distractivă", „Educaţie pentru sănătate" sau „Utilizarea calculatorului", pentru Ana Şoaitoş, a cărei foaie matricolă este cea mai veche păstrată în arhiva şcolii, din 1886, „Purtarea morală" era cea mai importantă disciplină. Elevii mai studiau materii precum „Diligenţă", „Drepturi şi datorinţe cetăţeneşti", „Fisică şi chemie", „Cânt", „Desen" sau „Progres".

"Ceea ce am crezut noi că am inventat acum, fişele de progres, existau şi atunci."
Elena Cârstocea
directoarea Şcolii „Ioan Bob"