Părinţii români: şcoala de la noi e mai proastă decât în vest

Doi din trei români şi-ar trimite copiii la şcoli străine, iar 43% din ei îi acuză pe profesori că nu-şi fac datoria la ore, susţine un sondaj al Institutului Român de Evaluare şi Strategie (IRES). Potrivit studiului publicat săptămâna trecută, jumătate dintre părinţi acuză pregătirea slabă a profesorilor şi îşi trimit copiii la meditaţii.

Studiul IRES a fost dat publicităţii la începutul săptămânii, odată cu începutul anului şcolar. Cercetarea arată că cei mai mulţi dintre părinţii români şi-au pierdut încrederea în sistemul public de educaţie. Astfel, 51% din persoanele intervievate au ajuns la concluzia că profesorii ar fi slab pregătiţi, imagine căreia 80% îi asociază şi un salariu prost. Poate că tocmai de aceea unu din doi elevi completează orele de şcoală cu meditaţiile.

„Este vorba despre o «coplată» ascunsă în educaţie, un efort financiar suplimentar pentru familie", explică sociologul Vasile Dâncu, directorul IRES.

Aceeaşi cercetare arată care e percepţia românilor privind educaţia din ţară, faţă de cea din statele vestice ale Uniunii Europene: 55% din cei intervievaţi cred că învăţământul românesc este mai slab, iar 61% din părinţii români şi-ar trimite copiii la studii în străinătate.

Tendinţa de încurajare a copiilor să plece la studii în Occident este reală şi la vârful societăţii româneşti, confirmă Mihaela Gună, preşedinte al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi:

„Majoritatea copiilor politicienilor se află la studii în străinătate sau aici, în şcoli particulare. Guvernanţii recunosc astfel indirect situaţia", susţine Gună.

Aproape 70% din cei intervievaţi consideră că învăţământul românesc nu-i pregăteşte pe elevi pentru viaţă, existând o ruptură între actul educaţional şi cerinţele de pe piaţa muncii. Cât priveşte absolvenţii de facultate, 71% din români cred că aceştia sunt slab pregătiţi.

Multă teorie, puţină practică

Pentru expertul în educaţie Eugen Palade, cel mai îngrijorător este procentul celor care cred că şcoala românească nu răspunde cerinţelor pieţii muncii. „Acest lucru demonstrează, într-adevăr, caracterul formatic scăzut al şcolii", explică Palade.

La rândul său, expertul în educaţie Ciprian Ciucu, de la Centrul pentru Politici Europene, crede că cel mai îngrijorător este că 77% din români sunt convinşi că diplomele nu mai au nicio valoare: „Această cifră este confirmată şi de angajatorii care angajează oameni «cu facultate» fără să acorde prea multă atenţie specializărilor. Le trebuie doar angajaţi cu câţiva ani de şcoală în plus, nu specialişti competenţi care să aducă plus de valoare afacerii lor".

Ciucu înaintează mai multe cauze, cum ar fi: „pierderea din calitate progresiv cu câştigarea de cantitate şi apariţia universităţilor particulare, nesăţioase, care au vândut diplome pe preţuri de nimic care nu pot susţine justificat educaţia de calitate".

Analiza arată că românii sunt nemulţumiţi fiindcă profesorii nu abordează metode moderne de predare, şcolile sunt slab dotate, iar sistemul este slab finanţat.

„Peste 60% - procentul celor care percep negativ şcoala din România - este o cifră la care nu ne-am aşteptat atunci când am pornit studiul. Românii cred că sistemul de educaţie este condus prost. Am senzaţia că publicul a înţeles că sunt promovate metode şi criterii moderne de predare, centrate pe elev, pe competenţe, şi nu pe cunoştinţe şi că la noi este o lipsă de reformă", explică rezultatele cercetării Vasile Dâncu, sociolog şi director al Institutului Român de Evaluare şi Strategie.

50% din părinţii români îşi trimit copiii la meditaţii şi pentru că profesorii dau de înţeles constant că cel mic are nevoie de ore suplimentare (43%). Cei mai mulţi dintre părinţii care îşi trimit copii la meditaţii sunt convinşi că elevii sau copiii lor vor avea note mai bune şi şanse mai mari de a urma o facultate.

Matematica, într-un procent de 88% şi limba şi literatura română - 60% - sunt materiile cel mai des invocate ca obiect al meditaţiilor.  Sociologul Vasile Dâncu atrage atenţia că această situaţie produce mai multe efecte negative. „E clar că vorbim şi despre o muncă nefiscalizată, dar şi despre nişte forme de adaptare a profesorilor la economia de supravieţuire", explică Dâncu.

„Înainte era mai bine"

Cum şcoala din prezent are o imagine atât de proastă, cei mai mulţi dintre români idealizează trecutul. O majoritate de 86% susţine că şcoala era mai bună în urmă cu câteva decenii, iar actualii elevi ar fi mult mai slab pregătiţi.

Într-un procent covârşitor - 95% - părinţii de azi ­şi-ar dori reînfiinţarea scolilor profesionale sau de meserii. Ştefan Vlaston, preşedinte al Asociaţiei profesionale EduCer, spune că „este totuşi ciudat cum atât de mulţi îşi doresc reînfiinţarea şcolilor profesionale sau de meserii", în condiţiile în care locurile rămân neocupate la astfel de şcoli. Expertul crede că „părinţii îşi doresc asta, dar probabil nu pentru propriii urmaşi. În continuare, românii vor să-şi vadă copiii «boieri», cu studii superioare, şefi de birouri, în niciun caz instalatori".

Ciprian Ciucu, expert în educaţie la Centrul de Politici Europene, susţine că procentul celor care visează la „şcoala veche" este de înţeles: „Cu toate metehnele ei (standarde aberante şi greu de atins, acceptarea fraudelor pentru a raporta numere mari de absolvenţi, promovarea de valori perimate), educaţia comuniştilor, mai ales cea din zona «realului» (matematică, fizică, medicină, diferite tehnologii), adică educaţia necesară societăţilor industrializate, era net superioară celei de astăzi", crede Ciucu.

Notele nu corespund realităţii

Majoritatea părinţilor intervievaţi consideră că actualul sistem de evaluare este ineficient. 71% din cei intervievaţi sunt pentru reintroducerea examenului de admitere la liceu, iar aproape 80% îşi doresc vechea formulă de examinare în clasa a X-a - treapta de liceu.

Săptămâna trecută, la deschiderea anului şcolar, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a vorbit despre nevoia de recredibilizare a şcolii româneşti şi le-a cerut profesorilor ca pe timp de criză, cât fondurile vor fi limitate, să dea dovadă de creativitate.

În ciuda solicitărilor „Adevărul", Ministerul Educaţiei nu a reacţionat la sondajul Institutului Român de Evaluare şi Strategie. Cercetarea a fost realizată între 6-8 septembrie, pe un eşantion de 1.316 de oameni, cu o marjă de eroare de plus-minus 2,8%.

"Meditaţiile sunt o «coplată» ascunsă în Educaţie, care este plătită de părinţi. "
Vasile Dâncu
director IRES

"Românii vor să-i vadă pe copiii lor „boieri", în niciun caz instalatori."
Ştefan Vlaston
preşedinte EduCer