Modificările mici din spatele Legii educaţiei

Discriminarea şi violenţa în şcoală ar putea fi sancţionate rapid, fiindcă fiecare şcoală va avea de la anul câte o comisie specializată în acest sens. 67 de proiecte de metodologii, realizate de profesori şi specialişti din Ministerul Educaţiei, sunt în dezbatere publică.

Comisii împotriva discriminării şi a violenţei în şcoli, analize obligatorii pentru elevi în fiecare septembrie, investigate de medici şcolari, posibilitatea promovării a doi ani şcolari într-unul, fără a avea performanţe la olimpiade şcolare - sunt doar câteva dintre prevederile secundare ale Legii educaţiei.

Este vorba despre 67 de acte normative puse în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei de la începutul lunii. Alte 25 vor fi publicate luna viitoare de autorităţi. După ce stau o lună în dezbatere publică, metodologiile vor fi adoptate prin hotărâre de guvern sau prin ordin al ministrului.

Promovare cu test transdisciplinar

Un elev - în clasele primare, la gimnaziu sau la liceu - poate promova doi ani într-unul fără a fi premiat la olimpiadele naţionale sau internaţionale, aşa cum prevedea legea din 1998.

Condiţiile de acum sunt: medie la fiecare materie peste 9 sau foarte bine, în cazul elevilor de primară, media anuală nu mai mică de 9,50 şi avizul psihologului şi al medicului şcolar. Aceştia trebuie să evalueze dacă elevul se poate integra într‑o clasă cu elevi mai mari, ca vârstă, şi dacă face faţă - din punct de vedere medical - la un efort intelectual mai mare. Şi asta pentru că timp de un¨an, copilul va frecventa minimum jumătate din cursurile ambelor clase. Noua prevedere îi va ajuta pe copiii cu abilităţi înalte, care învaţă bine la toate materiile, spune Liliana Preoteasa, şeful Direcţiei de Învăţământ Preuniversitar din Ministerul Educaţiei.

„Este pentru copii care învaţă mult mai repede decât ceilalţi şi care sunt buni la mai multe materii, nu neapărat care au o afinitate pentru o anumită materie şi sunt foarte buni la aceea. Tocmai de aceea am scos prevederea participării la olimpiade, ca obligaţie. Este pentru elevi cu rezultate bune, care-şi doresc să termine mai repede şcoala"mai spune directorul din Ministerul Educaţiei. Ca să-i fie aprobată cererea de a promova doi ani într-unul, elevul va trebui să treacă şi un test transdisciplinar din programa anului trecut. În metodologie, nu este precizat însă cum va arăta un astfel de test, crearea acestuia fiind lăsată la latitudinea fiecărei şcoli în parte.

Tincuţa Baltag, director general al Fundaţiei „Dinu Patriciu", organizaţie care oferă anual burse liceenilor şi studenţilor, nu este sigură că şcolile româneşti au suficiente resurse pentru a pune în aplicare prevederea. „Elevul va trebui efectiv să penduleze între clase şi să participe o oră la cursurile clasei a VI-a şi o oră la cursurile clasei a VII-a (dacă urmează concomitent clasa a VI-a şi a VII-a). Administrativ, acest lucru ar putea să fie destul de complicat de realizat pentru unele unităţi şcolare, din cauza deficienţelor de spaţiu şi de resurse umane".

Notele mari se dau uşor

Tincuţa Baltag spune că măsura promovării a doi ani într-unul este bine-venită, însă de recomandat doar pentru acei puţini copii şi tineri cu un potenţial foarte mare. Există şi un revers al medaliei: „pericolul ca mulţi părinţi să abuzeze de prevedere şi să solicite nejustificat includerea copiilor lor în acest program pentru simplul motiv că cei mici citesc de la şase ani şi au avut numai calificative de foarte bine în clasa I. Trebuie să vă spun că în România notele foarte mari se dau cu uşurinţă şi pot crea aşteptări nerealiste din partea elevilor şi a părinţilor acestora", avertizează Baltag.

Ce alte noutăţi conţine legislaţia secundară: concursul naţional „Profesorul anului", un fel de olimpiadă a profesorilor (în trei etape: pe şcoală, pe judeţ şi faza naţională), care evaluează nu doar activitatea de predare, ci şi pe aceea de integrare a elevilor în sistem.

"Este pentru copii care învaţă mult mai repede decât ceilalţi şi care sunt buni la mai multe materii, nu neapărat cu o afinitate pentru o materie."
Liliana Preoteasa
director Ministerul Educaţiei

"Notele foarte mari se dau cu uşurinţă şi pot crea aşteptări nerealiste din partea elevilor şi a părinţilor acestora."
Tincuţa Baltag
director Fundaţia „Dinu Patriciu"

Viciile elevilor vor fi depistate la şcoală

Mara Moise

Elevii care se droghează, beau alcool, au boli cu transmitere sexuală, sunt sedentari sau violenţi vor fi depistaţi de medicii şcolari începând din această toamnă. Ministrul Educaţiei supune dezbaterii publice un proiect care prevede evaluarea obligatorie a stării de sănătate a elevilor, indiferent că învaţă în şcoli de stat sau în cele particulare.

Elevii care consumă alcool şi droguri vor fi depistaţi  Foto: Adevărul

Copiii şi tinerii la care, în urma examinărilor medicale, se vor depista boli sau deficienţe vor fi luaţi în evidenţă specială. Examinările medicale se vor face anual. Potrivit articolului 12 din metodologia emisă de minister, personalul care va asigura examinarea este format din asistentele medicale din colectivităţile de preşcolari, din unităţile şcolare sau, în absenţa acestora, din personalul sanitar desemnat de medicul de familie.

Prin articolul 17, conducerea unităţilor de învăţământ e obligată să respecte legea cu privire la prevenirea consumului de substanţe toxice şi asigurarea unei alimentaţii sănătoase în unităţile de învăţământ. Potrivit unei statistici a Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului, România ocupă locul patru, în Europa, la consumul de etnobotanice. Un alt studiu, realizat de Direcţia Generală de Protecţie Socială a Municipiului Bucureşti, în cadrul proiectului „Youth in Europe" pentru prevenirea consumului de droguri arată că aproape 15% din elevi au băut alcool înaintea vârstei de 11 ani, 6,1% au fumat cannabis la 15 ani, iar aproape 16% fumează în fiecare zi de la aceeaşi vârstă.

Părinţii, antifumat

În ciuda faptului că două treimi dintre părinţi fumează, atitudinea acestora vizavi de comportamentul imitativ al copiilor nu este una permisivă. Restricţiile sunt evidente şi în cazul consumului de alcool, iar în cel al consumului de droguri, precum canabisul, sunt categorice, doar un procent infim (1,6%) declarând că părinţii ar fi indiferenţi la acest tip de comportament.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 2.662 de elevi din Bucureşti cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani. Un sfert dintre elevi au început să consume diverse substanţe care creează dependenţă la 15 ani. 

Comisii antiviolenţă şi antidiscriminare

Cătălina Toma

Proiectul privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar prevede înfiinţarea a două comisii permanente în şcoli. Prima este Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar. Astfel, potrivit noului regulament, fiecare unitate de învăţământ preuniversitar trebuie să-şi elaboreze propria stategie antiviolenţă. Comisia urmează să fie compusă de 1-2 profesori, 1 părinte, 1 reprezentant al autorităţii locale cu competenţe în domeniul combaterii violenţei şi un reprezentant al autorităţii judeţene. Aceştia trebuie să redacteze în fiecare semestru un raport privind asigurarea siguranţei elevilor în şcoli.

Elevii violenţi vor fi monitorizaţi   Foto: Adevărul

Atribuţiile Comisiei sunt următoarele: gestionează sistemul de comunicare între şcoală, autorităţi şi familie pentru identificarea, monitorizarea şi prevenirea actelor de violenţă/infracţiuni, prin implicarea tuturor factorilor educaţionali; analizează cauzele fenomenelor şi actelor de violenţă constatate; realizează planul operaţional privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar; evaluează şi monitorizează activităţile de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar propriu etc.

Semne distinctive pentru elevi

Mai mult profesorii, cu acordul părinţilor şi al elevilor, trebuie să stabilească un semn distinctiv: un ecuson, uniformă, eşarfă etc., elemente ce vor fi comunicate organelor Ministerului Administraţiei şi Internelor. A doua comisie este pentru prevenirea discriminării şi are drept scop promovarea, în cadrul şcolii, a principiilor şcolii incluzive. „Şcoala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi democratică, care valorifică diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără discriminare şi excludere generate de originea etnică, deficienţe fizice sau mentale, origine culturală sau socio-economică, limbă maternă. Prevenirea şi eliminarea fenomenului de segregare şcolară, care reprezintă o formă gravă de discriminare, constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive", se arată în proiectul privind regulamentul de organizare a şcolilor.

Principalele responsabilităţi ale Comisiei pentru prevenirea discriminări sunt: elaborarea unui plan de acţiune pentru prevenirea şi combaterea discriminării, elaborarea şi implementarea unor coduri de conduită a personalului şi a elevilor, care să reglementeze comportamentele nondiscriminatorii, sesizarea autorităţilor competente în cazul identificării formelor grave de discriminare etc.

Alte comisii şcolare

Unităţile de învăţământ vor putea să înfiinţeze şi alte comisii permanente. Acestea pot fi pentru prevenirea consumului de etnobotanice, pentru combaterea absenteismului şi abandonului. Mai pot exista Comisia pentru proiecte internaţionale, pentru promovarea imaginii unităţii de învăţământ, pentru mentorat, pentru consiliere, activităţi extraşcolare, pentru cultivarea respectului pentru natură şi mediul înconjurător.