Meditaţiile încep în clasa a VII-a

Părinţii elevilor de gimnaziu apelează la ore de pregătire suplimentară a copiilor la matematică, română şi limbi străine. Programa şcolară încărcată şi lipsa orelor de fixare a cunoştinţelor îi determină pe elevi să meargă la meditaţii pentru a putea ţine pasul cu ceea ce predă profesorul la clasă.

Alexandru este elev în clasa a VII-a la o şcoală din Bucureşti. „Până anul acesta copilul meu nu a avut nevoie de pregătire suplimentară. Programa era încărcată, dar ne descurcam. De câteva luni însă, Alexandru a început să aibă probleme la matematică. Dintr-un elev cu note de 9 şi 10 devenise unul de 6-7", povesteşte mama băiatului.

În urma discuţiilor pe care le-a avut, a rezultat că multe dintre lucrurile predate la această materie nu fuseseră înţelese de elev. „Acasă se chinuia degeaba să-şi facă temele. Pierdea mult timp şi nu obţinea niciun rezultat. Nici eu, nici soţul meu nu aveam timp să-l ajutăm. Am apelat prin urmare la un profesor cu care să facă pregătire în particular. O dată pe săptămână merge la meditaţii şi rezultatele nu s-au lăsat aşteptate", explică femeia.

Cele mai căutate meditaţii

Pentru o şedinţă de două ore pe săptămână, părinţii elevului scot 50 de lei din buzunar (200 de lei pe lună). Părinţii au găsit profesorul respectiv la recomandarea unor prieteni de familie.
 
Ana este tot în clasa a VII-a, de asemenea  la o şcoală din Capitală. Pentru că mai are doar un an până la admiterea la liceu şi a ales unul cu renume, eleva merge la meditaţii atât la matematică, cât şi la engleză. „Vreau să merg la Colegiul «Mihai Viteazul» unde învaţă şi cea mai bună prietenă a mea", spune fata.  Profilul ales a fost cel de mate-info bilingv aşa încât are mult de muncă. Şcoala generală pe care o urmează acum Ana este una dintre cele mai bune din sectorul 3. Cu toate acestea, eleva are nevoie de pregătire suplimentară. „Nu înţeleg tot ce se predă la clasă. De multe ori atunci când nu pricepem ceva o întrebăm pe profă, dar nici ea nu are întotdeauna timp să reia explicaţiile. Spune că are o programă de urmat şi trebuie să predea", explică eleva. 

Adriana Pop, profesoară de matematică la o şcoală din Bucureşti recunoaşte că este greu chiar şi pentru elevii buni să ţină pasul la matematică. „E multă materie şi, dacă nu eşti atent, rişti ca la un moment dat să nu mai înţelegi nimic". O dată pe săptămână, profesoara organizează ore de pregătire gratuite în cadrul şcolii pentru a fixa mai bine materia în minţile elevilor. „Spre surprinderea mea am constatat că vin tot elevii buni ai clasei şi nu cei care au probleme", afirmă cadrul didactic.  

Ce spun părinţii

Mihaela Gună, preşedinta Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, consideră că sunt trei situaţii în care un elev ajunge să aibă nevoie de pregătire suplimentară. „Fie copilul nu face faţă solicitărilor, fie profesorul nu-şi face datoria la clasă. Mai este şi situaţia meditaţiilor impuse la clasă, dar această situaţie e mai puţin întâlnită, după părerea mea", a explicat Gună.

Ea a adăugat că un părinte care nu deţine competenţe deosebite nu-şi poate ajuta copilul nici dacă ar dori, pentru că manualele sunt proaste, făcute mai curând de profesori care vor să arate cât sunt de deştepţi şi nu ţinând cont de capacitatea elevului de a înţelege. „Dacă vă uitaţi în cărţile de gramatică din gimnaziu o să vedeţi că  sunt nişte formulări îngrozitoare. Nivelul e de facultate. Chiar profesorii spun asta. Păi care e finalitatea? Elevul trebuie să capete abilităţi de comunicare, dar cum? În acest fel?"  

O altă problemă ar fi aceea de neconcordanţă a programelor. „Pentru a înţelege fizica de clasa a VII-a îţi trebuie matematica de clasa a VIII-a. Pentru că elevul nu are cunoştinţele necesare, ajunge să facă meditaţii. Elevii buni nu-şi pot permite note mici, dacă vor să continue studiile la un liceu cu pretenţii. Notele contează foarte mult la admitere", explică Mihaela Gună. 

Piaţa meditaţiilor: 320 de milioane de euro pe an

Disciplinele cele mai căutate de elevii între 6 şi 19 ani sunt matematica, limba engleză şi limba română, potrivit unui studiu din 2010 al companiei Daedalus Millward Brown. Piaţa meditaţiilor a fost estimată la 320 de milioane de euro, adică 26 de milioane de euro lunar. 83% din această sumă e încasată de profesorii din mediul urban, în timp ce profesorii din mediul rural încasează 17%. 

Peste 600.000 de elevi din România dintr-un total de aproximativ 3 milioane fac meditaţii. Dintre aceştia, 490.000 sunt din mediul urban. Studiul mai arată că o oră de meditaţii costă în medie 18 lei. Tarifele profesorilor de liceu şi de facultate sunt uşor mai ridicate ca ale cadrelor didactice de gimnaziu. 

Bucureştiul este oraşul cel mai scump din acest punct de vedere.  În Ardeal suma lunară cheltuită de o familie cu meditaţiile copiilor este de 148 de lei, similară celei din Banat. În Moldova suma cheltuită e de 189 de lei, iar în Bucureşti de 265 de lei. 

"E multă materie şi, dacă nu eşti atent, rişti ca la un moment dat să nu mai înţelegi nimic."
Adriana Pop
profesoară de matematică