Legea educaţiei a uitat de meditaţii

Pregătirea suplimentară dată de profesori propriilor elevi urma să fie sancţionată. Prevederea a fost însă exclusă din lege înainte de adoptarea ei. Dascălii pot da liniştiţi, în continuare, meditaţii pe bani elevilor de la clasă, însă nu-i pot obliga să vină la pregătirea suplimentară.

Noua Lege a educaţiei a uitat să reglementeze şi meditaţiile pe care profesorii le fac cu elevii. Astfel, profesorii îşi pot pregăti pe bani elevi de la clasă, dar nu îi pot obliga să facă acest lucru în schimbul garantării unei note mai bune.

Există o singură prevedere în regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar care interzice dascălilor să condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasă de obţinerea oricărui tip de avantaje. Astfel de practici ar putea chiar să-i excludă pe dascăli din învăţământ. Oana Badea, secretar în cadrul Ministerului Educaţiei, susţine că există cazuri în care profesorii îşi meditează elevii de la clasă, dar nu se poate vorbi de un adevărat „fenomen", iar alegerea meditatorului aparţine exclusiv părinţilor.

„Îmi este foarte greu să cred că profesorii sunt atât de imorali încât îi obligă pe elevii de la clasă să facă meditaţii în particular. Există cazuri, dar nu putem vorbi de un fenomen", a declarat Oana Badea. Secretarul de stat mai arată că, în cazul în care un director de şcoală descoperă un asemenea caz, el îl poate sancţiona pe acel profesor cu avertisment sau chiar cu excluderea din învăţământ.

Tentaţia meditaţiilor

„Profesorii care dau meditaţii propriilor elevi se află într‑un evident conflict de interese. Intervine, în primul rând, o presiune asupra părinţilor care îşi doresc note mari pentru copiii lor, în acelaşi timp profesorii sunt tentaţi să noteze mai generos la clasă elevii care reprezintă o sursă de venit", arată Tincuţa Baltag, directorul general al Fundaţiei „Dinu Patriciu".

 Plata impozitelor către stat şi eliberarea unei chitanţe reprezintă o altă problemă de morală şi de legalitate. „Fenomenul meditaţiilor nu este unul specific românesc, însă la noi este complet nereglementat. Dintr-un studiu pe care noi l-am efectuat anul trecut, doar 9% din elevi primesc chitanţă pentru meditaţii", adaugă Tincuţa Baltag.

Venituri de 80.000 de lei

Potrivit Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, 1.443 de persoane fizice au realizat venituri din servicii executate de meditatori în anul 2009. Astfel, s-a obţinut un venit mediu anual de 2.873 de lei. De asemenea, cel mai mare venit din meditaţii a fost obţinut de o persoană care a câştigat peste 80.270 de lei în 2009.

Un studiu realizat anul trecut de compania Daedalus Millward Brown, la cererea Fundaţiei „Dinu Patriciu", arată că 30% din elevi fac meditaţii cu profesorul care le predă şi la clasă.

Din cei care au ales să facă meditaţii cu profesorul de la clasă, 68% şi-au justificat alegerea prin faptul că dascălul este un bun profesionist, iar 8,6% speră că astfel profesorul va fi mai indulgent cu copilul. Acelaşi sondaj arată că, la nivelul ţării, numărul copiilor care fac meditaţii depăşeşte 600.000, din care 490.000 în mediul urban, şi 127.000 la ţară.

Profesorii fac meditaţii cu doi-trei elevi pe şedinţă, iar la clasele mai mici primesc şi câte şapte copii odată. În medie, elevii fac pregătiri de aproximativ patru-cinci ori pe lună, arată studiul, iar materiile cele mai solicitate sunt matematica (peste 65%), limba engleză (peste 34%) şi limba română (aproape 33%).

"Îmi este foarte greu să cred că profesorii sunt atât de imorali încât îi obligă pe elevii de la clasă să facă meditaţii în particular."
Oana Badea
secretar de stat
în Ministerul Educaţiei

Veniturile, luate la puricat

Dascălii arădeni au primit un document în care trebuie să declare, pe propria răspundere, veniturile pe care le încasează din activităţile de la after-school (meditaţii, activităţi sportive, culturale etc.). Inspectoratul Şcolar din Arad a primit o solicitare din partea Direcţiei Fiscale din Arad, distribuită şcolilor din judeţ, în care profesorii sunt întrebaţi dacă încasează  bani în regim after-school.

Deşi se cer date doar despre activităţile organizate în incinta şcolilor, agenţii fiscali sunt atenţi  şi la meditaţiile pe care profesorii le dau acasă. Din cei 5.000 de dascăli din judeţ, până acum 100 au anunţat Fiscul că au venituri din programe after-school. Iniţiativa nu e văzută însă cu ochi buni de sindicalişti, care cred că profesorii sunt priviţi ca potenţiali  infractori.

„Noi considerăm această solicitare din partea ANAF prin intermediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, pentru a afla activităţile extraşcolare ale profesorilor, ca fiind un abuz şi o măsură de presiune", a declarat Daniel Ienăşescu, lider Sindicatul Democratic Învăţământ.

Cum intraţi în legalitate

Profesorii trebuie să-și declare veniturile  Foto: Marian Vilău

Potrivit avocatului Daniel Dumitrescu, profesorii pot intra în legalitate foarte simplu. Cadrele didactice care acordă meditaţii nu sunt obligate să se organizeze sub vreuna dintre formele persoanelor juridice de drept privat sau a persoanelor fizice autorizate. Profesorii sunt însă obligaţi să depună anual Declaraţia model 200 privind veniturile realizate şi să plătească un impozit de 16% din veniturile provenite din meditaţii.

Deducerea cheltuielilor

Dascălii pot beneficia însă de anumite avantaje în ceea ce priveşte deductibilitatea cheltuielilor legate de activitatea desfăşurată în cazul în care se organizează ca firmă sau Persoană Fizică Autorizată (PFA).

„Cu privire la ultimele ştiri privind obligaţia tuturor profesorilor de a da o declaraţie pe proprie răspundere dacă fac sau nu meditaţii, până la această dată nu există niciun act normativ care să reglementeze aceste aspecte", adaugă avocatul Daniel Dumitrescu în legătură cu situaţia de la Arad, când profesorii au fost puşi să declare dacă obţin venituri din activităţile desfăşurate la „after-school".

În schimb, nedeclararea veniturilor realizate de către persoanele fizice din diferite activităţi (meditaţii, închirieri, comerţ etc.) consti­tuie evaziune fiscală şi se pedepseşte potrivit Legii 241/2005 cu închisoare de la doi la opt ani şi interzicerea unor drepturi.

Acte pentru PFA

Pentru a înfiinţa o PFA aveţi nevoie de o copie după actul de identitate, copie a dovezii de spaţiu unde va fi sediul social, contractul de comodat şi acordul asociaţiei de proprietari, certificat de atestare fiscală, documente ce atestă calificarea în domeniul în care urmează să activaţi, procură notarială şi specimen de semnătură.

În cazul în care înfiinţaţi o PFA veţi plăti un impozit pe venit de 16% raportat la ce sumă declaraţi. De asemenea, organizarea într-o astfel de formă vă va permite să deduceţi toate cheltuielile ocazionate cu desfăşurarea activităţii.