Înotul ca materie, o altă promisiune

La Şcoala nr. 30 din Timişoara, elevii învaţă gratuit să înoate. Instructorii sunt plătiţi din banii strânşi de şcoală l

Bazinele de înot pentru şcolari aşteapă finalul crizei pentru ca autorităţile să dea din nou drumul la lucrări. Programul derulat de Compania Naţională de Investiţii se află deocamdată în impas. La nivel naţional, doar 11 piscine se află în execuţie, susţin autorităţile, care recunosc că anul acesta nu au alocat niciun ban pentru înot în şcoli.

 „De la începutul programului şi până în prezent au fost contractate 21 de bazine didactice de înot. Din cauza contextului economic actual, în acest an nu au fost demarate noi proceduri de achiziţie publică, ci s-au continuat o parte din investiţiile contractate anul trecut, în limita alocaţiilor bugetare", se scuză oficialii de la CNI.

Amenajare contractată pe hârtie

Astfel că din cele 21, doar 11 sunt în lucru, în câteva localităţi din ţară, iar celelalte  10 au rămas la stadiul de proiect contractat.
În Bucureşti, şcoala nr. 25 din sectorul 2, are un bazin de înot neacoperit din anii 60-70, care a funcţionat doar până în 1977, după cum îşi aminteşte cu aproximaţie actualul director, Mihail Mihalcea.

Acum, după 30 de ani, piscina a intrat în programul CNI, iar muncitorii au început să reamenajeze bazinul: „Era un bazin neacoperit şi înţeleg că şi prost făcut, îmi spun acum constructorii care lucrează la amenajarea lui.

Înţeleg că scurgerea nu funcţiona.Vrem să-l acoperim, l-au demontat pe cel vechi şi acum îi fac fundaţia celui nou. De o lună-două lucrează deja. Au încercat de fiecare dată profesorii acestei şcoli să schimbe situaţia, însă nu s-au găsit bani. Nu ştim când vor termina lucrarea, nu ne-au dat un termen".

Cine predă înot în şcoli

Fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Sport, Octavian Bellu, spune că proiectele pentru construcţii de bazine de înot există, dar s-au pierdut din lipsa fondurilor. El arată că problema piscinelor olimpice este oarecum rezolvată, pe când proiectul cu şcolile a rămas pierdut:

„Ştiu că acum câţiva ani când a pornit proiectul, li s-a cerut şcolilor care doresc să li se facă bazine să trimită dovada că au terenuri. Bazinele şcolare sunt mult mai puţin costisitoare, fiindcă sunt mai puţin înalte, nu au tribune, numai că totul se opreşte la finanţare în acest moment".

 Octavian Bellu atrage atenţia unei alte probleme - cea a resurselor umane. Niciuna dintre autorităţile incluse în programul «Bazine de înot» nu şi-a adus aminte până acum de această component. „Mai este o problemă: cine îi învaţă pe copii să înoate în şcoală? Avem foarte puţini instructori în acest moment", spune Bellu.

Sport vital

Anatolie Grinţescu, preşedintele Federaţiei de Polo, crede că în Capitală, lucrurile s-au mişcat, faţă de alte oraşe. „Avem baze la Dinamo şi Steaua, destul de avansate, de asemenea la Floreasca, dar acolo dimensiunile nu sunt prea regulamentare. Mai e şi la Liceul «Nicolae Titulescu» şi la şcoala nr. 3, unde copiii pot învăţa gratuit. Se întâmplă ceva şi în Otopeni". Grinţescu susţine că pentru copii este vital să ştie să înoate.

Preşedintele Federaţiei de Polo îşi aminteşte cu amuzament de bazinele construite în jurul şcolilor pe timpul comunismului. „Mai avem câteva de la tovarăşul Ceauşescu, care după inundaţii a cerut să se facă bazine de înot ca să înveţe copiii să înoate, să nu se mai înece. Ar fi viabil ca, dacă sunt şcoli pe lângă bazine, să poată fi aduşi de la ora de educaţie fizică să facă înot, pentru că nu se mai face mişcare". Cât costă un bazin de înot dreptunghiular şi acoperit: 5 milioane de euro, susţine Grinţescu.

Constanţa, cu un singur bazin

Uimitor, dar într-un oraş situat pe malul mării, singurul bazin pentru înot destinat şcolarilor este cel de la Palatul Copiilor. A fost construit tot în comunism, în anii '80, „pentru pionierii care doreau să practice înotul", îşi aminteşte Ilhan Mustafa, directorul Palatului Copiilor din Constanţa.„Pe săptămână ne vin aproximativ 500 de copii. Suntem suprasolicitaţi, bazinul este arhiplin de la ora 7.00 până la ora 20.00", spune Mustafa.

Elevii începători plătesc 150 de lei pentru 10 ore de antrenament. Pentru restul, antrenamentele sunt gratuite.

Piscina din Timişoara, renovată în 2004

Singurul bazin de înot şcolar din Timişoara este şi singurul din judeţ. Bazinul de la Şcoala Generală 30 din oraş a fost dat în folosinţă în 2004, atunci când Primăria a investit 90.000 de euro. De atunci, singurele investiţii realizate au fost cele de mentenanţă din fondurile şcolii.

„Dimineaţa şi după-amiaza, bazinul e ocupat de copiii noştri care fac cursuri de înot gratuite, iar seara îl închiriem. Profesorii sunt plătiţi din venituri extrabugetare", a spus Maria Jula, directoarea Şcolii generale Nr. 30 din Timişoara. Bazinul de înot este folosit şi de elevii altor şcoli, cum ar fi Liceul Sportiv din oraş.

Au colaborat Loredana Sandu (Constanţa), Olivia Tulbure (Timişoara)

Unde se construieşte

Cele 11 bazine şcolare, aflate în construcţie acum, sunt în localităţile Mioveni(Argeş), Slănic Moldova (Bacău), Beclean (Bistriţa-Năsăud), Turda (Cluj-Napoca), Titu (Dâmboviţa), Petroşani (Hunedoara), Slobozia (Ialomiţa), Roman (Neamţ), Slatina (Olt), Câmpina (Prahova), Tulcea (Tulcea). Toate aceste lucrări au fost contractate anul trecut. Cele 11 bazine vor fi finalizate anul viitor, promite Compania Naţională de Investiţii.