Dependent de net, tratat după gratii

Băiatul din Moreni (Dâmboviţa) care şi-a omorât mama cu 38 de lovituri de cuţit pentru că nu i-a plătit internetul, va sta opt ani la Penitenciarul Mărgineni. Decizia justiţiei vine la şase luni după crima care a stârnit valuri de reacţii. Dirigintele criminalului a renunţat la clasa acestuia pentru că nu-şi poate reveni din şoc nici acum.

Instanţa a decis: Ionuţ Savin este condamnat la opt ani şi şase luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, produsă asupra unei rude. Atât avocatul minorului cât şi tatăl acestuia se aşteptau la o pedeapsă de maximum patru ani, cu suspendare, sau internarea lui într-un centru de reeducare. „Instanţa a motivat prin faptul ca minorul nu poate fi absolvit de o altă pedeapsă decât prin închisoare. Eu cerusem patru ani", spune avocatul adolescentului, Bobeică Vasile.

Tatăl, Gheorghe Motruc, spune că sentinţa este una mult prea dură pentru Ionuţ, dar că este corectă. "El încă are creierul crud. Nu are ce să înveţe acolo în puşcărie decât prostii. Nu ştiu dacă o să aibă posibilitatea să termine şcoala. Asta este. S-a ratat. Fapta este gravă, este oribilă. Eu sper să nu stea opt ani. L-am iertat, dar nu voi putea uita vreodată ce a făcut. Cu toate astea el trebuie ajutat pentru a trece mai uşor peste această fază", spune tatăl lui Ionuţ.

„Nu o să-l vizitez. De ce, să mă caute şi pe mine?"

Cel mai bun prieten al lui Ionuţ, Ştefan Stanciu nu vrea să mai audă de fostul său coleg de clasă. Îi este teamă de el. „Totuşi a omorât o persoană, mai mult de-atât, pe mama lui! O luase razna de când a plecat mama lui în Italia. Avea peste 200 de absenţe şi se speriase când a venit înapoi. Îi era frică să nu-l facă de râs în faţa clasei. Ştiu că îl vizitează tatăl lui în puşcărie, îi dă bani, îi duce îmbrăcăminte.

Între timp el s-a tatuat, şi-a făcut pe mână semnul carcerei «singur între patru pereţi». Eu nu l-am vizitat şi nici nu o să fac asta. De ce, să mă caute şi pe mine?", spune Ştefan Stanciu. Profesorul de istorie, Duţu Daniel, de la Grupul Şcolar Industrial de Petrol din Moreni, care a fost dirigintele lui Ionuţ, spune că cele petrecute l-au afectat atât de tare încât nu va mai putea lua o altă clasă în grijă.

Dirigintele nu şi-a mai revenit

„Nu sunt în măsură să judec decizia instanţei. Îmi pare rău pentru el. Eu sper să-i ajute Dumnezeu să se echilibreze. El trebuie să se roage pentru iertare. Nu cred că îşi dă seama ce a făcut. Au fost uimiţi şi colegii săi de clasă de fapta asta pentru că el era foarte liniştit, nici măcar nu vorbea urât. Eu între timp am renunţat la clasa respectivă şi nu ştiu dacă aş accepta să mai preiau vreo clasă. Am fost foarte afectat de cele întâmplate", mărturiseşte profesorul.

Premieră nefericită în Dâmboviţa

Crima asupra unui părinte, comisă de Ionuţ, este prima de acest fel petrecută în Dâmboviţa, spun reprezentanţii Tribunalului. „El a primit opt ani şi jumătate, ceea ce înseamnă reducerea la jumătate a pedepsei faţă de un adult. Am mai avut astfel de cazuri, în care minori au săvârşit fapte de omor, dar nu au fost asupra mamelor", a declarat Gheorghe Popescu, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Dâmboviţa.

Sfatul psihologului: Are nevoie de psihoterapie

Aura, Stănculescu

Dependenţa de internet reprezintă de fapt o dependenţă de o lume virtuală. Doar aparent, dependentul de internet se retrage în sine. El pierde, de fapt, 4 - 5 ore din timpul lui zilnic prin căutări haotice, fără niciun scop. Această dependenţă îndepărtează de lumea reală, cu problemele ei de fiecare zi, dar şi de ceea ce individualizează fiecare om, de trăsăturile lui caracteristice.

În cazul adolescentului de la Moreni nu cred însă că poate fi vorba doar de această cauză. Dependenţa de internet nu poate singură să împingă la un astfel de gest atroce. Trebuie să mai fie vorba în acest caz de probleme psihice, poate nedepistate.

Probabil că şi absenţa anterioară a mamei a contribuit la ruperea legăturilor afective dintre cei doi, ca şi un stil parental inadecvat.Disciplinarea nu presupune impunerea unor reguli, iar dacă mama care se întorsese după o absenţă îndelungată a încercat să facă acest lucru a contribuit probabil la tensionarea situaţiei. L-aş sfătui pe tatăl lui Ionuţ Savin să încerce să obţină pentru fiul său un tratament psihoterapeutic adecvat.

Dacă s-ar stabili un diagnostic care să impună şi un tratament medicamentos, aş încuraja respectarea acestuia cu stricteţe. Încă o dată, îmi este foarte greu să cred că doar dependenţa de calculator l-ar fi împins pe tânăr la o faptă de o asemenea cruzime.