Cum pot fi ajutaţi elevii cu părinţi plecaţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mulţi dintre copiii crescuţi doar de bunici au rezultate mai slabe la şcoală şi sunt predispuşi la depresie. Trei şcoli, din zone părăsite de adulţii plecaţi la muncă în străinătate, îşi ajută elevii să reziste departe de părinţi, printr-un proiect al Fundaţiei Soros.

„Sunt de acord cu plecarea părinţilor mei în Spania pentru a avea un viitor mai bun, mi-e foarte dor de ei şi chiar dacă vorbim la telefon sau pe internet tot le simt lipsa. Situaţia mea m-a învăţat că trebuie să-mi preţuiesc mai mult familia, că părinţii mei muncesc din greu pentru viitorul meu şi al surorii mele. Cred că toţi copiii cu părinţi plecaţi ar renunţa la România pentru a fi împreună cu familia lor." Este mărturia unui băiat de 11 într-un eseu despre migraţie. Într-un alt eseu, un băiat de 12 ani, invită adulţii la un exerciţiu de imaginaţie: „Să vă imaginaţi că aţi fi din nou copii şi părinţii voştri ar fi plecaţi, cum vă veţi simţi cu acel gol din inimă? Ştim cu toţii ce plăcut este când suntem singuri acasă şi părinţii sunt plecaţi. Însă este foarte greu în momentul în care copiii ajung să fie crescuţi de bunici. Cei mai mulţi sunt schimbaţi în rău de anturaje, ajung să bea, să se drogheze, să fure sau să devină adulţi mult prea repede".

Trei şcoli din sate, mai implicate

Potrivit cercetării Soros din 2007, „Copiii rămaşi acasă", în România trăiau aproximativ 350.000 de copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Studiul a arătat că plecarea a cel puţin unuia dintre părinţi în străinătate este asociată cu rezultate şcolare ale copiilor rămaşi acasă ceva mai slabe decât ale copiilor fără părinţi emigranţi. Astfel, Fundaţia Soros a ales şcoli din trei zone diferite ale ţării - comuna Glimboca (judeţ Caraş-Severin), comuna Prejmer (judeţ Braşov) şi comuna Marginea (judeţ Suceava) - care se confruntă cu  probleme generate de  migraţia în număr mare a locuitorilor.

Profesori voluntari i-au implicat pe copiii care locuiesc cu bunici sau rude, pentru că au părinţii plecaţi la muncă, alături de elevi care nu au aceeaşi problemă, în activităţi în afara orelor de curs. În termeni organizaţionali, a fost vorba de un model pilot de implicare a şcolii în comunitate, care a beneficiat de sprijin financiar de la Fundaţia Soros.

Dansuri populare, revistă şi teatru

În Glimboca, au format o trupă de dansuri populare, cu care acum participă  la festivaluri din zonă. Învăţătoarea Flavia Bistrian, care-i pregăteşte pe copii,  este nepoata dansatorului profesionist Ion Muntean. Grupul de dansuri va avea la sfârşitul lui mai un nou spectacol. „Le place, fiindcă le ocupă timpul liber. Dacă copilului nu‑i dai de lucru, nu are de unde să ştie dacă e folositor", povesteşte Flavia Bistrian.

Denisa Ionescu, coordonator al programului, spune că "profesorii au lucrat înainte pe metode de educaţie nonformală, pe partea de echipă, scriere de proiecte.Toate proiectele s-au făcut pe tipicul lucrurilor pe care ei le-au făcut sau voiau să le facă, dar nu aveau resurse."
La Prejmer, în Braşov, copiii au învăţat să joace teatru, după piesele lui Shakespeare, dansuri contemporane şi să-şi croiască singuri costume pentru piese, la atelierul de croitorie. Au avut competiţii sportive şi Săptămâna Toleranţei. Acum, copiii de la Clubul juniorilor prejmăreni lucrează la revista literară a şcolii „Familia de la şcoală", spune profesoara de limba română, Cristina Schiel. „Avem o echipă de teatru, «Discipolii lui Shakespeare», pentru că punem în scenă piese de-ale lui Shakespeare. Şi costumele sunt făcute de cei de la atelierul de croitorie, avem şi un teatru de păpuşi". Cum îi schimbă activităţile pe copii? „Sunt mult mai deschişi, au reuşit să iasă din „închisoarea" lor. Înainte nu comunicau, acum chiar vorbesc şi cu noi, profesorii şi cu psihologul. Bine, şi jocul pe scenă îi ajută foarte mult", explică profesoara.

Radio în Şcoala de Arte şi Meserii din Marginea

După ce au făcut o machetă şi o monografie a comunei Marginea (Suceava), elevii de la Şcoala de Arte şi Meserii se pregătesc săptămâna aceasta să dea drumul postului de radio al şcolii. În pregătire se află site-ul unde părinţii pot verifica notele şi absenţele copiilor. „Sunt 30 de copii implicaţi în proiect, dar sunt împărţiţi pe secţiuni, unii au rolul de reporteri, alţii sunt prezentatori, alţii redactează ce culeg copii de pe teren", explică Felicia Palamar, directoare la Şcoala de Arte şi Meserii din Marginea. Aici, în jur de 100 de elevi au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în afară. 



"Sunt 30 de copii implicaţi în proiectul de radio al şcolii: unii sunt reporteri, alţii prezentatori, alţii redactează ce culeg copii de pe teren."
Felicia Palamar directoare

"Sunt mult mai deschişi, au reuşit să iasă din „închisoarea" lor. Înainte nu comunicau. Bine, şi jocul pe scenă îi ajută foarte mult."
Cristina Schiel  profesoară

image
Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite