Copiii români sar să-i ajute pe micuţii niponi

Elevii claselor primare de la o şcoală din Bucureşti s-au mobilizat în folosul copiilor din Ţara Soarelui Răsare. Impresionaţi de poveştile colegilor lor de generaţie care şi-au pierdut casele, şi uneori părinţii, copiii au vândut desene şi origami făcute chiar ei. Banii strânşi vor fi donaţi Crucii Roşii.

Pentru Sofia şi Denisa, agitaţia a început în momentul în care a lovit valul ucigaş. Zile în şir televiziunile au dat pe larg imagini ale incredibilei catastrofe japoneze. Impresionate de secvenţele terifiante, cele două fetiţe, împreună cu colegii lor, elevii unei clase a III-a de la Şcoala nr. 92 din Bucureşti, şi-au spus că pot face şi ei ceva pentru copiii loviţi de nenorocire.

Bărcuţe de salvare din staniol

Copiii din Bucureşti au făcut bărcuţe şi desene pentru a strânge fonduri  Foto: Marian Iliescu

Dar ce? Copiii au început să se întrebe cum arată ajutorul acela pe care l-ar putea ei da. Sunt mici, nu au joburi, nu au bani. „Eu pot să trimit în Japonia colecţia mea de soldăţei", s-a lăudat un puşti din clasă. „Eu aş putea să fac origami, dar nu îmi prea iese. Poate dacă mă ajută mama", s-a plâns o fetiţă.

Denisa Dănel are nouă ani şi este unul dintre elevii de clasa a III-a. S-a gândit ce s-a gândit şi a găsit o soluţie practică. Fetiţa s-a apucat să confecţioneze bărcuţe din staniol, iar pe catarge a desenat steagul fiecărei ţări despre care a învăţat la geografie sau despre care i-a povestit bunica. „Am vândut trei bărcuţe în piaţă împreună cu bunica şi am luat pe ele 3 lei", spune fetiţa.

Panourile din şcolile nipone au devenit loc de postat mesaje

Alte trei bărcuţe îşi aşteaptă cumpărătorii. Sofia-Ioana Şerb e colega de bancă a Denisei. Are 10 ani şi e foarte talentată la desen. „Am vândut o pictură cu 5 lei şi o alta cu 1 leu", spune cu mândrie puştoaica. Fetiţele au de gând ca banii pe care-i strâng în urma iniţiativei lor să-i pună în conturile deschise de Crucea Roşie pentru ajutorarea sinistraţilor japonezi. Dar nu numai atât. Sofia a văzut la televizor cum doi fraţi din Japonia, un băieţel şi o fetiţă însoţiţi de mama lor s-au întors acasă în oraşul devastat de tsunami.

Fetiţa japoneză a găsit printre rămăşiţele casei ghiozdanul roz pe care-l purta la şcoală. Nu şi tatăl care a fost dat dispărut în urma cataclismului. „Sofia are şi ea un frate şi a fost impresionată de tragedia acelei familii. Acum vrea acum să-i găsească pe cei doi fraţi şi să le trimită două ghiozdane gata echipate pentru ca acei copii să poată merge din nou la şcoală", afirmă mama fetiţei.

Ambasada Japoniei, impresionată

Reprezentanţii misiunii diplomatice a Japoniei la Bucureşti se declară impresionaţi de ideea copiilor bucureşteni. Precizarea a fost făcută la solicitarea „Adevărul Şcoală&educaţie". „În aceste circumstanţe dificile în care noi ne aflăm, acest tip de acţiune de bunăvoinţă, mai ales că este vorba despre iniţiativa unor copii, ne încurajează foarte mult. Aş vrea să transmit, la rândul meu mii de mulţumiri acestor copii care vor să ne ajute", declară Seiko Takesono, reprezentant al Ambasadei Japoniei.

„Gesturile altruiste ale copiilor sunt cele mai impresionante. Le mulţumesc acestor elevi care au donat din bănuţii câştigaţi de ei pentru alinarea suferinţei unor copii din alt colţ al lumii.  În numele acestora, le suntem recunoscători şi îi aşteptăm să devină parte a familiei de voluntari ai Crucii Roşii Române", spune preşedintele filialei româneşti a organizaţiei. Elevii şcolii „Lucian Grigorescu" din Medgidia au anunţat că, ajutaţi de profesori, vor strânge fonduri pentru copiii japonezi. Banii vor fi depuşi într-un cont special, deschis de Crucea Roşie.

Bilanţul seismului

Şcolile s-au tranformat în adăposturi pentru sute de mii oameni 

Cutremurul de 9 grade pe scara Richter şi valul tsunami produse la 11 martie, în nord-estul Japoniei, s-au soldat cu mai mult de 27.000 de morţi şi dispăruţi, au anunţat autorităţile de la Tokyo. Sute de mii de oameni, între care mulţi copii au rămas fără locuinţe cu toţii fiind cazaţi în adăposturi improvizate în şcoli şi licee. Clădirile acestor instituţii au fost mai ferite de efectele valului ucigaş devastator decât altele, pentru că sunt construite, de obicei, în cel mai înalt punct al unei localităţi. Tocmai din acest motiv mulţi copii japonezi au rămas orfani, părinţii lor fiind prinşi de catastrofa naturală în locuri mai puţin protejate, în birouri şi case distruse în totalitate în urma dezastrului.

Ce e mai grav: este posibil ca situaţia să se înrăutăţească pe mai departe, mai ales pentru copii, din cauza radiaţiilor emanate de centrala nucleară de la Fukushima, afectată de seism. Guvernul nipon a avertizat deja că apa de la robinet poate afecta sănătatea celor mici, iar legumele şi fructele din prefecturile din nord-estul ţării au de asemenea un nivel de radiaţii ridicat.

Crucea Roşie strânge fonduri pentru victimele dezastrului din Japonia