Îngerul olandez al copiilor cu autism

Graţie tinerei Inge Smelik, la Iaşi funcţionează, de doi ani şi jumătate, prima şcoală specială pentru copiii care sunt afectaţi de tulburări din spectrul autist. Instituţia a semnat un contract de colaborare cu Fundaţia „Ancora Salvării“ deschisă la Iaşi de Inge Smelik, o tânără olandeză specializată în lucrul cu copiii autişti.

O tânără din Olanda a venit acolo unde a văzut că era mai mare nevoie de ajutorul ei în domeniul îngrijirii tinerilor cu probleme din spectrul autist. „Este o boală care nu se vindecă, de aceea ei trebuie acceptaţi", spune Inge Smelik, fondatorul Fundaţiei „Ancora Salvării".

Metode olandeze

Viziunea tinerei, care s-a instalat în România la începutul deceniului trecut, a ajutat-o să se descurce într-o ţară în care se ştiau prea puţine despre această afecţiune. În 2003 a început activitatea la fundaţie. Dacă la început, olandeza avea doar trei copii în grijă, acum numărul lor a ajuns la câteva zeci. Cu cât aceştia înaintau în vârstă, a apărut nevoia integrării lor în alte forme de educaţie. Astfel, a apărut şcoală în care au fost integraţi copiii cu autism din Iaşi.

„De doi ani şi jumătate la Şcoala «Constantin Păunescu» funcţionează clase cu copii cu autism. Acolo, profesorii lucrează alături de specialişti formaţi de fundaţie. Se lucrează şi cu logopezi şi cu kinetoterapeuţi", a explicat Inge Smelik. Cu toate că au fost probleme cu programa de studii, care trebuie adaptată pentru copiii cu deficienţe, cei care vin la Şcoala „Păunescu" au învăţat să devină mai independenţi.

„Văd realitatea în bucăţele"

Silvia Hazincop are o experienţă de 35 de ani în învăţământ şi de un an lucrează şi cu copiii cu autism la Şcoala „Păunescu". „Cine a lucrat în învăţământul preşcolar stăpâneşte foarte bine didactica jocului. În lucrul cu astfel de copii totul se predă sub formă de joc. Trebuie să-ţi dai sema de modul în care privesc ei realitatea, deoarece ei văd totul în flash-uri, în bucăţele. Nu percep întregul", spune profesorul.

Pentru fiecare dintre cei cinci elevi dintr-o clasă, profesorul şi terapeutul care lucrează trebuie să identifice o modalitate de comunicare. Mulţi dintre copii nu comunică verbal, iar alţii sunt obişnuiţi de acasă cu pictograme care le indică ce trebuie să facă. „De aceea le vorbim în propoziţii de maximum două-trei cuvinte. «Priveşte!» sau «Lucrează!» sunt comenzi scurte, pe care le înţeleg", explică Silvia Hazincop.

Cereri din mai multe oraşe

Copiii sunt integraţi aici, în funcţie de vârstă, de la grupe de grădiniţă până la clasa a IV-a, iar educatorii încearcă să le formeze deprinderi care îi vor ajuta să se descurce mai uşor.

Cereri pentru locurile de la Fundaţia „Ancora Salvării" vin din toată ţara, dar Inge nu le poate onora decât pe cele din Iaşi, axându-se în special pe familiile din mediul rural. De aceea, olandeza a deschis, pe lângă colaborarea cu Şcoala „Constantin Păunescu", un centru de reabilitare în comuna Strunga, tot din Iaşi, şi are în plan deschiderea unui program similar în Republica Moldova, în localitatea Bălţi.

Conform specialiştilor de la Fundaţie cel mai important este să realizezi că aceşti copii au un alt mod de gândire. „Ei trebuie să ştie Ce, Cum, Când, Unde, şi Cu cine trebuie să facă un anumit lucru. Persoanele cu autism se blochează dacă una dintre aceste întrebări nu este clară. Ei sunt sensibili la lucruri care pentru noi sunt doar amănunte", explică Inge Smelik. 

"Copiii cu autism sunt sensibili la lucruri care pentru noi sunt doar amănunte."
Inge Smelik
fondator „Ancora Salvării"

Ce înseamnă autismul

Autismul este o tulburare neurologică ce se manifestă prin izolare şi retragere socială. Copiii afectaţi au dificultăţi de exprimare, fie prin cuvinte, fie prin gesturi. Cei mai mulţi oameni cu autism au în acelaşi timp o deficienţă mentală moderată până la severă. Există însă şi excepţii: persoane care suferă de „autism înalt funcţional" sau sindrom Asperger.

Ei au o inteligenţă abstractă mult peste medie dar nu au „simţ practic". De exemplu, pot efectua adunări complicate, însă nu se pot descurca deloc cu banii în viaţa reală. Cel mai cunoscut om care a suferit de sindromul Asperger este Albert Einstein.