Copiii, în lumea de vis din „Satul bunicilor“

Copiii au fost impresionaţi de animalele domestice

Micuţii au văzut cum se toarce lâna, cum se ţese la război şi au gustat din pâinea rumenă scoasă din cuptorul cu lemne. Angajaţii de la Muzeul Satului din Bujoreni (judeţul Vâlcea) au fost nevoiţi, din cauza numărului mare de vizitatori, să mai construiască un cuptor tradiţional.

Câteva mii de copii de la grădiniţele şi din clasele primare ale şcolilor din Vâlcea s-au întors într-o lume de poveste vizitând „Satul bunicilor", deschis la Muzeul Satului din Bujoreni în perioada 9 mai - 3 iunie. Zi de zi, micuţii au făcut cunoştinţă cu diverse obiceiuri de altădată, unele demult uitate. În prima săptămână, de exemplu, muzeograful Elena Stan le-a arătat cum se toarce lâna şi cum se ţese la război. „Când fac o boacănă, mama îmi spune că am încurcat iţele. Acum ştiu şi eu ce sunt acelea iţe", a spus  Daniela Popescu, de la Grădiniţa nr. 1 Nord din Râmnicu Vâlcea, bucuroasă că a dezlegat tâlcul acestei expresii.

Interesaţi de ţesăturile din păr de capră

Mare animaţie a fost şi la roata olarului, unde micuţii au vrut care mai de care să încerce să modeleze lutul. „Tu eşti mic, nu ştii să faci oale şi ulcele, aşa că lasă-mă să încerc şi eu", a spus o mogâldeaţă, încruntându-se la băieţelul care tocmai voia să-şi arate talentul de ceramist.Copiii s-au oprit şi într‑o sală de clasă unde învăţătorul, îmbrăcat în costum popular, le-a vorbit despre tiparniţă şi cum se foloseşte ea. „Dar, pe vremuri, din ce erau făcute genţile copiilor care mergeau la şcoală?", s-a interesat Mihai Barbu, elev în clasa a II-a la Şcoala „Take Ionescu", la intrarea în hanul în care câţiva meşteri populari confecţionau păpuşi şi alte obiecte pe care le ţeseau din păr de capră. „Cei mai interesaţi de cusăturile din păr de capră sunt băieţii", a spus meşteriţa Elena Banu.

Pe puşti i-a entuziasmat vizita la muzeu

Drumul pâinii pe frunză de nuc

În săptămâna următoare, vizitatorii au deprins tainele prelucrării lemnului, iar în cea de-a treia, animaţia s-a mutat în faţa cuptoarelor. „Drumul pâinii" a fost bătătorit de copii şi de profesori, iar în rolul brutarilor au intrat supraveghetorul Olimpia Bâjbâiac şi gestionara Elena Stroe, care ştiu să coacă pâinea ca pe vremea bunicilor. În faţa cuptoarelor încinse cu lemne, micuţii au văzut cum se naşte pâinea din făină,  apă şi drojdie, fără alţi afânători, cum e frământată în covată, pusă pe frunze de nuc şi coaptă pe vatră.

Micuţii au gustat din pita rumenă, în timp ce îi ascultau pe specialiştii de la Muzeul Satului, iar replicile copiilor au adus zâmbete pe buzele muzeografilor. „Pâinea asta seamănă cu o mămăligă mai mare", a spus Răzvan Şopârlă, de la Grădiniţa nr.1 Nord din Râmnicu Vâlcea. „Cuptorul meu, de acasă, cu microunde, nu face pâinea atât de gustoasă", a completat Mihai Ionescu, elev în clasa a II-a la Şcoala „Take Ionescu".

Cei mici le-au cântat truditorilor: „Astăzi noi suntem brutari,/ Facem pâini rotunde, mari/ Făină, drojdie, apă, sare/ Punem în covata mare" şi apoi s-au plimbat cu căruţa, fiind încântaţi mai ales de cei doi mânji care însoţeau atelajul. „Care animal este băieţel şi care este fetiţă?", a ţinut morţiş să-l întrebe pe vizitiu, Gabriel Mitroi, de la Grădiniţa nr.1 Nord.

Pâinea pe vatră este cea mai bună

„În 2010 le-am vorbit şi le‑am arătat micuţilor râşniţa şi moara de la Boişoara. Anul acesta am refăcut «Drumul pâinii». Aproape 2.000 de copii din Râmnicu Vâlcea au venit în «Satul bunicilor». Am primit deja cereri şi pentru 2012, când vor să viziteze muzeul şi copii din judeţele Dolj şi Argeş", a precizat muzeograful Gheor­ghe Deca.

Căruţă mai mare

Afluxul de vizitatori a fost aşa de mare, încât muzeografii au trebuit să ia măsuri de ultimă oră. „Numărul vizitatorilor a fost atât de mare încât anul acesta a trebuit să mai construim un cuptor tradiţional, iar căruţei cu care plimbăm copiii ne-am văzut nevoiţi să-i mărim dimensiunile", a menţionat muzeograful Ionuţ Dumitrescu, directorul Muzeului Satului. La încheierea proiectului, pe 3 iunie, copiii au prezentat lucrări de pictură şi grafică inspirate din vizita în „Satul bunicilor" şi au dat un spectacol în aer liber.

Imaginea unui sat tradiţional

Muzeul Satului Vâlcean şi-a conturat profilul tematic încă din 1974 sub forma unui sat-muzeu, menit să reconstituie pe o suprafaţă de 8 hectare, imaginea funcţională a unei aşezări rurale tradiţionale, cu toate instituţiile sale social-culturale. În organizarea acestui muzeu în aer liber s-a ţinut cont de câţiva factori constitutivi ai unui sat adevărat - formele de relief ale zonei, vatra şi hotarul - în funcţie de care au fost amplasate gospodăriile, transferate din diferitele localităţi ale judeţului Vâlcea. Pe timp de vară, muzeul poate fi vizitat zilnic între 10.00  şi 18.00, cu excepţia zilei de luni, când e închis.