Bunicii ca-n poveşti chiar există

Doi pensionari au înfiinţat o grădiniţă cu program non-stop. Ioana şi Neculai Mihalcea „fac un ban cinstit“ îngrijind copiii altora. Septuagenarii asigură în grădiniţa lor servicii de educaţie la standarde europene pentru 20 de copii.

El a fost electromecanic, ea, confecţioneră. Ioana şi Neculai Mihalcea, din Focşani, şi-au deschis la pensie o mică afacere fără legătură cu profesiile lor anterioare. „Căsuţa bunicilor", cum au denumit grădiniţa, are o capacitate de 20 de locuri.

Copiii sunt grupaţi în două grupe, în funcţie de vârstă şi beneficiază de servicii educative omologate. Au tot ce le trebuie: educatoare, mobilier pentru copii, participă la jocuri, iau lecţii de dans, dar şi de engleză şi italiană.

Copiii pot sta la grădiniţă de dimineaţa până seara, şapte zile din şapte, inclusiv de sărbători. Grădiniţa are toate avizele necesare şi dispune de toate utilităţile inclusiv cabinet medical şi asistentă. Patronii de vârsta a III-a trudesc pentru copii de dimineaţă şi până seara simţindu-se utili.

„Este obositor la vârsta noastră, eu am 76 de ani, iar soţia 68, dar este frumos. Avem şi nepoţeii noştri aici împreună cu ceilalaţi cu copii. Suntem ca o familie mare. Participăm şi noi la jocurile lor", spune zâmbind Neculai Mihalcea.

Bate sistemul public

Părinţii sunt de-a dreptul încântaţi. „Eu îmi aduc fetiţa aici de doi ani şi jumătate, dau 600 de lei pe lună, dar stă în fiecare zi, iar pentru bani primeşte nu doar trei mese pe zi, ci şi pacheţel acasă. Copiilor li se dezvoltă şi latura artistică.

Desenează, iau cursuri de dans. Au şi premii câştigate la concursuri naţionale de artă. Decât cu o bonă şi să stau cu emoţii, mai bine aşa. O las cât timp am nevoie pentru rezolvarea problemelor cotidiene", ne-a spus Cristina Stoica, mămica uneia dintre fetiţele din grădiniţă.

Cei mai fericiţi sunt cei 20 de copii care vin în fiecare zi la grădiniţă. „Eu vin şi în vacanţe la «mamaie» şi la «tataie», că îmi place mai mult ca acasă. Este frumos că ne putem juca şi că educatoarele sunt bune cu noi", spune Darius, un băieţel trei ani.

„Noi facem într-adevăr altceva aici pentru că nu suntem condiţionate de un sistem rigid. Avem posibilitatea să modificăm programul în funcţie de necesităţile educaţionale", explică Dorina Răduţă, una dintre educatoarele angajate de cei doi pensionari.

"Decât cu o bonăşi să stau cu emoţii, mai bine aşa. O las cât timp am nevoie pentru rezolvarea problemelor cotidiene."
Cristina Stoica
mămică