Bătaia pe grădiniţe s-a încheiat cu peste 7.000 de necâştigători

Marile oraşe sunt în continuare „în deficit“ când vine vorba de locuri în grădiniţele de stat. Mulţi dintre românii care s-au văzut cu veniturile înjumătăţite în ultimii ani au renunţat la grădiniţa particulară în favoarea celei de stat.

Grădiniţele de stat sunt mai aglomerate ca oricând. Numărul locurilor era şi aşa mai mic decât cel al cererii, în ciuda construcţiei unor clădiri noi în marile oraşe, şi mai ales în Bucureşti. Concurenţa a crescut însă brusc în ultima perioadă, pentru că mulţi dintre părinţii care nu aveau grija zilei următoare în urmă cu un an sau doi au pierdut în acest interval mare parte din venituri. Cele mai grave probleme se întâlnesc în Capitală, unde peste 7.000 de familii nu au reuşit să obţină un loc într-o grădiniţă de stat pentru anul şcolar următor. Autorităţile au acceptat şi aşa mai mulţi copii decât prevede legea.

O grupă nu ar trebui să aibă, potrivit reglementărilor în vigoare, mai mult de 20 de copii. În realitate, grupele au de cele mai multe ori în jur de 30 de copii. Unele grădiniţe au înscris în grupe până la 35 de copii, aproape dublu faţă de cât permite legea. Autorităţile argumentează prin nevoia de educare a celor mici. „Dacă un copil nu face grădiniţa, acest lucru poate avea consecinţe grave asupra dezvoltării sale ulterioare. El poate avea probleme de integrare mai departe, la şcoală şi apoi chiar în viaţă", spune inspectorul Marian Banu.

Grădiniţele, suprasolicitate

Ioana Laszlo, directoarea Grădiniţei 272 din cartierul bucureştean Drumul Taberei, atrage atenţia şi asupra unui alt fenomen: creşterea cererilor pentru grădiniţele săptămânale. Mulţi dintre părinţi, şi mai ales cei care îşi cresc copii singuri, capii familiilor mono-parentale, au probleme financiare tot mai grave. De aceea mulţi dintre ei şi-au luat şi al doilea, sau chiar şi al treilea job, şi îşi mai văd copiii doar la sfârşitul săptămânii. Pentru ei e trist, dar pentru copiii mai sensibili poate fi dramatic", spune directoarea grădiniţei unde grupele vor număra între 30 şi 35 de copii, faţă de 25-30, până în vară. În mod normal, înscrierile au loc primăvara, pentru anul şcolar următor, iar cei care nu şi-au înscris copiii până acum nu o mai pot face de acum înainte. Din cauza numărului de cereri foarte ridicat, multe grădiniţe au deschis însă aşa-numite „liste de aşteptare". Unii părinţi îşi retrag copiii, din diferite motive, iar locul lăsat liber poate fi astfel ocupat fără alte probleme.

Grădiniţele private au redus preţurile

Spectrul falimentului îi sperie pe mulţi patroni de grădiniţe private. În unele cazuri, cererea a scăzut şi cu 50%, aşa că reacţia lor nu mai putea aştepta. În cele mai multe cazuri, grădiniţele particulare au redus tarifele semnificativ, cu 10-20 de procente, şi şi-au îmbunătăţit oferta.

La grădiniţa Edy-Amy din cartierul Militari, de pildă, grupele sunt de numai 10-12 copii, există permanent un cadru medical în clădire, meniul e alcătuit împreună cu un nutriţionist, iar copiii fac lecţii de sport, muzică şi dans, pentru tarife ce pornesc de la 500 de lei. Directorul Diana Sultan spune că şi aici numărul de copii a scăzut, dar nu aşa cum s-a întâmplat la instituţii concurente. „Noi chiar am deschis o doua grădiniţă în această vară, în localitatea Roşu, la periferia oraşului", explică educatoarea.În Bucureşti sunt, în total, 180 de grădiniţe de stat şi încă 145 particulare. Dintre acestea din urmă, doar 10 sunt acreditate, restul primesc autorizaţii de la an la an.