Bani pentru ţevi, fără acordul părinţilor

Legea educaţiei cere cadrelor didactice să aibă un comportament decent, o exprimare sub umbrela căreia va fi reglementat, în următoarea perioadă, şi „conflictul de interese“. Angajaţii unei grădiniţe din sectorul 5 al Capitalei strâng, ilegal, „bani de teatru“ de la părinţi. Tot aici, fiica directoarei predă opţionalul de limbă engleză.

Fiecare părinte încearcă să găsească grădiniţa cea mai bună pentru copilul său, iar mulţi sunt dispuşi să închidă ochii şi să deschidă punga pentru ca micuţii să aibă cele mai bune şanse de start în viaţă.

Grădiniţa nr. 185 „Garofiţa" din sectorul 5 are reputaţia unei instituţii bune, cu educatoare pregătite şi activităţi opţionale interesante pentru prichindei. Unii dintre părinţii care au făcut tot ce au putut pentru a-şi aduce copiii aici încep să regrete însă această decizie, acuzând nepotismul conducerii, dar şi unele activităţi, precum strângerea de fonduri direct de către angajaţii instituţiei, dincolo de limita legii.

Mai precis, după cum s-a plâns Silvia (nume fictiv, pentru protejarea identităţii părintelui nemulţumit), 5% din banii care revin grădiniţei în urma cursurilor opţionale sunt cheltuiţi fără acordul prealabil al părinţilor. Mai mult, o fundaţie care aduce de cel puţin două ori pe lună o trupă de teatru de păpuşi la grădiniţă nu oferă bilete, deşi fiecărui copil i se cere să achite 6 lei de reprezentaţie.

Suma nu apare nici în contractul cu grădiniţa, ci a fost negociată „verbal" de conducere cu trupa ambulantă. Spre comparaţie, un bilet la Teatrul „Ion Creangă", pentru un grup organizat, costă 5 lei.

Silvia susţine că suma adunată de grădiniţă din activităţi opţionale şi bilete de teatru a ajuns, în câteva luni, la aproximativ 4.000 de lei. Unde s-au dus banii, pe ce au fost cheltuiţi, fără acordul părinţilor, deşi Legea educaţiei stabileşte clar că e nevoie de acest acord?

Reparaţii la o ţeavă care s-a spart, 14 reviste „Învăţământul preşcolar" în valoare de aproximativ 350 de lei şi alte consumabile: două boxe de computer, copii xerox pentru documente şi fişe de evaluare, două table magnetice, panouri din polistiren pentru expoziţia Cartofului, din octombrie anul trecut, şi pentru expoziţia Mărţişorului. Acestea ar fi fost destinaţiile fondurilor strânse, potrivit unor acte primite la redacţie, din partea părinţilor nemulţumiţi.

Silvia spune că nu există o suspiciune că banii nu ar putea fi justificaţi prin acte. Ea reclamă faptul că „personalul grădiniţei manipulează fonduri extrabugetare, provenite în totalitate de la părinţi, lucru interzis de lege". Mai mult, părinţilor nu li s-a cerut acordul pentru cheltuielile făcute.

Directoarea se apără cu „urgenţe" şi „datorii"

Directoarea Grădiniţei nr. 185, Carmen Bărbăcioru, spune că a „avut nişte urgenţe", nişte ţevi care trebuiau reparate. Tocmai din cauza situaţiei presante nu ar fi reuşit directoarea să mai vorbească cu părinţii. Cât despre cele 14 reviste „Învăţământul preşcolar" - directoarea spune că „sunt folositoare, le distribuim la fiecare grupă. La teatrul de păpuşi nu dăm bilete pentru că nu a cerut niciun părinte bilet. Dar dacă vor cere, firma le va da bilete".

Un alt lucru pe care Silvia îl reclamă este că „firma" prin care se desfăşoară opţionalul de limba engleză aparţine fiicei aceleiaşi directoare a grădiniţei. Este vorba despre un PFA specializat pe traduceri în limba engleză, fără autorizaţie de predare. „Este o firmă aprobată de întreg Consiliul de Administraţie, au toate documentele, atestat profesional. În plus, părinţii sunt mulţumiţi, au văzut la început cum se desfăşoară orele de engleză, totul este în regulă", spune directoarea Bărbăcioru.

Atât timp cât părinţii sunt de acord ca opţionalul să fie făcut de fiica directoarei, aceasta nu se află în conflict de interese, susţine, la rândul său, şeful Inspectoratului Şcolar Bucureşti. Cristian Alexandrescu spune însă că „directoarea a călcat pe bec, dacă se ocupă de gestionarea banilor din aceste opţionale şi-i cheltuieşte, fără a consulta părinţii. Comitetul de Părinţi ar trebui să se ocupe de opţionale", subliniază oficialul.

Părinţii nu au primit adresele de contact ale profesorilor de engleză şi nici CV-urile lor. Directoarea le-a promis părinţilor că rezultatele opţionalelor de engleză şi pictură vor putea fi observate la serbarea de Crăciun, însă aceasta a avut loc doar pentru grupa mare şi cea pregătitoare. Cu lucrările de pictură ale celor mici s-a făcut o expoziţie în Sala de festivităţi a grădiniţei. Părinţii nu au putut s-o vadă însă până acum fiindcă, potrivit directoarei, „trebuie să fie însoţiţi de o educatoare, să fie supravegheaţi. Ştiţi, unii sunt tentaţi să ia câte o lucrare, a copilului sau altă lucrare".

Directoarea Carmen Bărbăcioru afirmă că, de acum înainte, banii din opţionale vor fi predaţi casieriei şi pentru fiecare cheltuială va fi făcut „un referat de nevoi", împreună cu părinţii. „Am folosit banii pe care-i aveam pentru că de la Consiliul Local nu ne-au dat nici măcar banii pe utilităţi şi salarii pe ultimele două luni", se mai justifică directoarea.

"Directoarea a călcat pe bec, dacă se ocupă de gestionarea banilor din aceste opţionale şi-i cheltuieşte fără a consulta părinţii."
Cristian Alexandrescu
inspector general

"Părinţii sunt mulţumiţi, au văzut la început cum se desfăşoară orele de engleză, totul este în regulă."
Carmen Bărbăcioru
directoare

La particular, „părinţii sunt ţinuţi la curent cu toate activităţile"

Foto: Carmen Constantin

Ramona Ionescu (foto), educatoare la o grădiniţă privată din cartierul Militari din Bucureşti, explică cum are loc comunicarea cu părinţii în această instituţie.

Care este regula de comunicare cu părinţii? Când şi mai ales ce le spuneţi?

Comunicarea cu părinţii se realizează de cel puţin două ori pe zi. Educatoarea este cea care îi întâmpină pe micuţi dimineaţa, la sosirea în grădiniţă şi, de asemenea, îi predă părinţilor la sfârşitul programului tocmai în ideea ca părintele să fie informat cu privire la tot ce a făcut copilul semnificativ la grădiniţă în ziua respectivă. Părinţii sunt ţinuţi la curent cu toate activităţile şi jocurile în care sunt implicaţi copiii, cu felul în care aceştia fac faţă cerinţelor, cu toate micile sau marile lor „realizări", cu dificultăţile pe care le întâmpină în diferite situaţii, cu modul în care relaţionează cu colegii.

Când pot observa părinţii micile „opere„ ale copiilor (desene, colaje etc)? Le pot lua acasă?

„Operele" copiilor (fişe de lucru individuale, desene, colaje sau lucrări colective, sunt expuse în fiecare zi pe panoul de la intrarea în grădiniţă. Copiii le pot lua acasă la sfârşitul programului.Lucrările ce nu sunt ridicate sunt adunate în mapele individuale ale copiilor, care vor fi predate fiecăruia în parte la sfârşitul anului.

Atunci, când aduceţi un spectacol în grădiniţă, cu cât timp înainte îi anunţaţi pe părinţi despre costuri? Câte spectacole de teatru au loc pe semestru?

În general, la noi are loc un spectacol de teatru în fiecare lună. Şi în aceste cazuri, şi în cazurile în care au loc ieşiri cu copiii, în Grădina Botanică sau oriunde trebuie să plătim bilet, costurile sunt comunicate părinţilor o dată cu anunţarea evenimentului.

Doar părinţii decid la ce sunt folosiţi banii

Foto: Mediafax

Şeful Direcţiei de Învăţământ Preuniversitar, Liliana Preoteasa (foto), subliniază că statutul cadrului didactic în vigoare prevede că doar comitetele de părinţi pot decide dacă se strâng bani şi la ce sunt folosiţi. Conflictul de interese nu este încă foarte bine reglementat de lege, recunoaşte oficialul.
„Nu directorul are voie să strângă bani de la părinţi. Nu directorul, nu profesorul, educatorul sau orice alt cadru didactic. Comitetul de părinţi poate decide să cumpere ce e necesar, în funcţie de hotărârea luată de comun acord de părinţi."

Regula există

Regulamentul  şcolar care e încă în vigoare prevede în secţiunea a treia din capitolul V că la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ funcţionează un Consiliu reprezentativ al părinţilor, preşedinţii comitetelor de părinţi ai fiecărei clase, care îşi desemnează reprezentanţii în conducerea şcolii şi care poate deveni asociaţie cu personalitate juridică. Membrii acestor organizaţii sunt cei care acumulează şi gestionează fonduri extrabugetare.

„Dacă părinţii îşi doresc astfel de cursuri, indiferent de pregătirea şi de cine e persoana respectivă, mă rog, e dreptul lor. Aici este o chestiune de înţelegere între părţi."Situaţia de conflict de interese nu e reglementată în mod explicit, dar în mod implicit se înţelege că nimeni nu trebuie să treacă de o anume linie.

„E foarte greu ca o lege să prevadă toate situaţiile, important e să dea liniile de conducere. Articolul 280 al legii prevede că „personalul didactic răspunde pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului şcolii. E o formulare largă, ce poate cuprinde şi conflictul de interese. De aceea urmează să apară şi legislaţia secundară, care poate rezolva toate aceste chestiuni".

Nou: consilii de etică în inspectorate

Foto: Petrică Tănase

Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea (foto), spune că, în curând, legislaţia va prevede funcţionarea unor consilii de etică în inspectoratele şcolare, pentru a rezolva situaţii de acest gen.

Legislaţia va fi îmbunătăţită

„Reglementarea sancţiunilor este deja explicată de lege şi acest lucru trebuie să se întâmple. Totul depinde de verticalitatea şi capacitatea celor care sunt în situaţia de a pune în aplicare textul respectiv. Noi ne dorim până la urmă instaurarea unor reguli de moralitate în sistemul de învăţământ preuniversitar, însă este un proces, din punctul nostru de vedere. Nu vom lăsa însă neacoperită legislaţia secundară din acest punct de vedere,  ne-am gândit şi va exista în regulamentul de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, nu am decis încă dacă şi la nivelul şcolilor, consilii de etică. Vor fi deschise oricărei sesizări şi informării tuturor celor afectaţi de spaţiul şi activitatea din cadrul sistemului de învăţământ preuniversitar.
Cu siguranţă, legislaţia secundară va fi completată pentru a stopa astfel de abuzuri şi ne referim aici la regulamente-cadru, care vor duce la organizarea activităţilor, fie la inspectoratele şcolare, fie în unităţile şcolare, deci vorbim clar de legislaţie care să dezvolte principiile şi cadrul dat de Legea educaţiei naţionale", explică secretarul de stat, responsabil de învăţământ preuniversitar,  Oana Badea.