Unii profesori au trecut de la catedră la bidinea

Responsabilii Ministerului Educaţiei îi invită pe părinţi să susţină şcoala cu bani, în timp ce profesorii fac reparaţii în locul autorităţilor. Profesorii şi părinţii au fost întotdeauna cei care s-au ocupat ca şcoala să fie un loc primitor pentru copii, atunci când statul nu a asigurat o bună administrare.

Odată cu şcoala a început şi coşmarul, pentru unii dintre părinţi. Pe lângă banii daţi pe uniforme, ghiozdane, manuale şi rechizite, cei care au copii în sistemul de învăţământ trebuie să facă şi rost de bani şi pentru fondul clasei şi al şcolii. Din el se cumpără perdele la clasă, galerii, dulapuri, cuiere, clanţe, yale sau chiar se fac zugrăveli, lucruri care, cel puţin teoretic, ar trebui asigurate din bugetul statului.

Şcoala e gratuită doar în teorie

Declarat ilegal de câţiva ani buni, obiceiul de a strânge bani pentru fondul clasei este practicat în continuare de multe şcoli din România, iar Brăila nu face excepţie.

Anul acesta, situaţia a fost lămurită chiar de un inspectorul şcolar general, Viorel Botea. „Părinţii trebuie să înţeleagă că trebuie să sprijine financiar şcolile. Altfel, acestea nu au cum să se descurce, iar copiii vor avea de suferit", a declarat Botea, care a transmis acest mesaj tuturor directorilor de şcoli, pentru ca ei să ceară, la rândul lor, sprijinul părinţilor.

Inspectorul general şcolar a pledat chiar pentru ca fondul şcolii să rămână un instrument financiar important pentru unităţile de învăţământ.

„Părinţii trebuie să sprijine şcoala în aceste momente dificile. Fondul şcolii, pe care părinţii îl gestionează de fapt - este un fond al lor, nu al şcolii - şi trebuie utilizat în sisteme de apărare contra incendiilor şi în pază. Siguranţa copiilor nu trebuie pusă în pericol, chiar dacă nu sunt bani", a spus Botea.

Dincolo de bunele intenţii pe care le exprimă inspectorul general, controversele rămân. Cine gestionează de fapt fondul şcolii? Părinţii spun că nu fac decât să cotizeze.

Obligaţi să plătească

„Am avut şedinţă cu părinţii chiar în prima zi de şcoală. Primul punct pe ordinea de zi au fost banii pentru fondul clasei. Dacă refuzi să dai se uită urât la tine şi ceilalţi părinţi, şi învăţătoarea. Aşa că vrând-nevrând trebuie să contribui şi la fondul clasei şi la fondul şcolii", a explicat Mariana Stănilă (36 ani).  

„Am cheltuit cam 200 de lei numai pentru rechizite. Dacă pun la socoteală şi uniforma specială, obiectele pentru lucru manual, orele opţionale, fondul şcolii şi fondul clasei, gardianul, suma creşte ameţitor. Peste 2.000 de lei pentru un copil", ne-a spus Mihaela Stoian (28 de ani).

„De unde să mai dau bani şi pentru şcoală? M-a costat un trening 50 de lei. Nici nu ştiu ce să cumpăr mai întâi. Le facem după posibilităţi, mai folosim ce am cumpărat anul trecut. Caiete cumpărăm pe parcurs, după cum se termină", ne-a precizat Mariana Păvălache (34 de ani).

„O să dau şi la fondul şcolii dacă asta e situaţia. Totuşi, cred că statul ar trebui să facă mai multe pentru învăţământ, că de asta ne ia o grămadă de impozite. Dacă tot trebuie să ţinem noi şcolile pe bani, atunci să nu ni se mai ia impozite", a spus Valeriu Robitu, 35 de ani.

Vacanţa „la bidinea"

Profesorii de la Liceul Agricol „Traian Săvulescu" din Târgu-Mureş au lăsat deoparte cataloagele, condicele şi stilourile şi au pus mâna pe trafaleţi şi pensule pentru a zugrăvi clasele şi holurile liceului. Şcoala nu a primit în acest an niciun ban pentru renovarea clădirii, astfel că la începutul verii, profesorii au făcut o şedinţă şi au hotărât că cel mai bine ar fi să se implice personal.

„Materialele le aveam în magazie. Aveam vopsea, aveam diluant, iar fiecare profesor şi-a mai adus de acasă pensule sau câte un trafalet. Lucrul a mers repede, am terminat deja ambele corpuri de clădire", spune directoarea şcolii, Liliana Takacs.

Iniţiativa profesorilor de la „Traian Săvulescu" este cu atât mai lăudabilă cu cât munca depusă de ei valorează destul de mult. „Înainte să ne hotărâm să facem singuri, am contactat o firmă de construcţii care a estimat lucrarea la 500 de milioane de lei vechi. O sumă foarte mare, pe care nu ne-o puteam permite", a mai spus directoarea Takacs.

La rândul lor, profesorii glumesc sarcastic. „Cred că dacă ne văd mai marii la televizor sau în ziar, ne dau o primă sau poate ne dau înapoi cele 25 de procente tăiate din leafă", spune un profesor de agricultură.

ÎN BUCUREŞTI,PĂRINŢII PLĂTESC

Părinţii bucureşteni, care nu vor să îşi trimită copii la şcoală „cu cheia de gât", aşa cum au copilărit ei, aşteaptă cu nerăbdare finalizarea unor centre after-school, promise de ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, dar de la anul. În prezent, cele mai multe şcoli nu au infrastructură pentru cantină şi spaţii de dormit, iar în contextul crizei, lucrurile ar putea stagna.

În sectorul 2 al Capitalei există totuşi aproape 20 de astfel de centre. În şase dintre ele, hrana este asigurată prin parteneriate cu organizaţii şi fundaţii. La Şcoala nr. 62, lucrările sunt aproape finalizate, dar nu sunt bani de personal. Directorul şcolii, Dumitru Ungureanu, speră să ajungă la o înţelegere cu părinţii care ar putea finanţa programul." ; A colaborat Ionuţ Mărian

O relaţie mai strânsă cu şcoala

Sorin Ioniţă, director de cercetare la Societatea Academică din România, spune că implicarea profesorilor şi a comunităţii în renovarea unei şcoli poate fi benefică , dacă se face în mod organizat.

„În Ungaria, părinţii au creat fundaţii prin care îi premiază chiar pe profesorii buni. Important este ca aceste lucruri să fie făcute în mod corect şi instituţionalizat. Cei care se plâng că dau bani la fondul şcolii şi sunt nemulţumiţi de impozite ar trebui să se gândească la faptul că ştiu măcar pe ce se cheltuiesc banii daţi şcolii".

În opinia expertului SAR, România ar trebui să ia modelul vestic în privinţa strângerii relaţiilor între şcoală şi comunitate.

"De unde să maidau bani şi pentru şcoală? M-a costat un trening 50 de lei. Nici nu ştiu ce să mai iau."
Mariana Păvălache
părinte

"Materialele le aveam. Lucrul a mers repede, am terminat deja ambele corpuri de clădire."
Liliana Takacs
director

Obama zugrăveşte şcoala

Barack Obama dă un exemplu de implicare în problemele societăţii

Preşedintele american, Barack Obama, a ajutat săptămâna trecută la zugrăvirea unei şcoli din Washington, în cadrul unui program de voluntariat, la care a participat şi soţia sa, Michelle.

Obama a zugrăvit un perete al şcolii „Ron Brown" din nord-estul Washingtonului. Potrivit postului public de televiziune american, NBC, liderul de la Casa Albă a ales un trafalet cu coadă lungă, cu care a pictat în albastru un zid al şcolii, în timp ce stătea de vorbă, relaxat, cu profesorii. „Trebuie să recunosc că la Casa Albă nu-mi dau voie să fac mare lucru", a glumit Obama.

Michelle, şi ea implicată

 La rândul ei, prima doamnă a Statelor Unite, Michelle Obama, a fost prezentă la centrul „Vinson Hall" din McLean, Virginia, alături de soţiile mai multor congressmeni americani. Ele s-au alăturat voluntarilor care zugrăveau şi vopseau clădirea centrului, înainte de a discuta cu veteranii de război şi familiile acestora şi de a-i invita chiar să viziteze grădina Casei Albe.

Programele de voluntariat sunt incluse în National Day of Service and Rememberance, celebrată în fiecare an la 11 septembrie. În acest an, în Statele  Unite au fost organizate peste 50 de proiecte majore de voluntariat, în care au fost implicaţi peste 50.000 de oameni.

„Este excepţional" s-a arătat mulţumit presedintele Obama. În mod tradiţional, multe dintre proiectele din această zi se referă la reabilitarea şcolilor, aflate la început de an, sau la manufacturarea de uniforme pentru copiii soldaţilor care luptă în întreaga lume.

Tot pe 11 septembrie, şeful statului american a depus o jerbă de flori şi a participat la o ceremonie organizată la Pentagon în memoria victimelor atentatelor de acum 9 ani, soldate cu aproape 3.000 de victime. În discursul rostit cu această ocazie, Barack Obama a făcut apel la cetăţenii americani să preţuiască valorile diversităţii şi toleranţei.

Michelle Obama a fost prezentă, alături de fosta Primă Doamnă Laura Bush, la comemorarea organizată la Shanksville, Pennsylvania, unde s-a prăbuşit, pe 11 septembrie 2001, cel de-al patrulea avion deturnat de terorişti.