Prea puţini consilieri pentru depresiile adolescenţilor

O bună comunicare dintre părinţi şi copii poate împiedica o tragedie

Numărul insuficient al specialiştilor, faptul că nu toţi au pregătire psihologică, dar şi frica elevilor de a se destăinui unui consilier sunt barierele în lupta împotriva depresiei din timpul adolescenţei. Astfel, psihologii din şcoli devin practic ineficienţi pentru problemele elevilor. În şcolile din România există doar 2.200 de consilieri şcolari la aproape 3 milioane de elevi. Legea educaţiei spune însă că în şcoli

Nu numai numărul specialiştilor constituie o problemă, ci şi pregătirea acestora. „Nu toţi consilierii şcolari sunt şi psihologi. Mulţi provin din pedagogi, sociologi sau persoane (educatoare, învăţătoare) care au absolvit ulterior o facultate de profil şi care au trecut pe posturi de consilieri şcolari. Un consilier care are 3-4 unităţi şcolare însumând un număr de aproximativ 1.000 elevi nu poate fi eficient", explică Aida Ivan, psiholog şi consilier şcolar la trei instituţii de învăţământ din Bucureşti. 

Consiliere cu forţa nu se poate, aşa că specialiştii nu au prea multe pârghii la îndemână: „Din păcate, în afara unor ore de consiliere de grup (cu clasa de elevi), consilierul şcolar nu poate face prea mult. În primul rând are nevoie de acordul părinţilor pentru a discuta cu un elev, apoi este necesar ca elevul respectiv să dorească să vină la consilier. Chiar acest prim pas, acela de a cere ajutor, este terapeutic în sine. Recunoaşterea existenţei unei probleme este primul pas spre vindecare", adaugă Aida Ivan.

Lipsa de comunicare, o problemă

Elementele care îi împing pe adolescenţi spre depresie pot fi multiple - de la lipsa comunicării cu părinţii, până la ce văd pe internet sau la modelele sociale.

„Adolescenţa este oricum o perioadă dificilă, cu probleme de relaţionare, de formare a identităţii, de incertitudini şi de încercare. Modelele sociale şi internetul constituie o altă cauză de luat în seamă. Însingurarea şi înstrăinarea duc la căutarea relaţiilor pe internet (pe reţelele de socializare), fără a avea vreun criteriu de selecţie a persoanelor. Din dorinţa de a aparţine unui grup sau altul, adolescenţii, uşor influenţabili şi impresionabili (teribilismul specific vârstei) în acest moment al vieţii, încep să dezvolte comportamente deviante", spune psihologul Aida Ivan.

Şi copiii cuminţi trebuie monitorizaţi

Specialistul spune că părinţii trebuie să-şi supravegheze mereu copiii, indiferent cât de cuminţi şi de conştincioşi par. „În spatele unor atitudini corecte din punctul lor de vedere se pot ascunde multe probleme şi secrete. Este perioada în care tinerii nu se deschid uşor, nu doresc implicarea adulţilor în activităţile lor, nu îşi împărtaşesc cu aceştia iubirile, nu caută alinare şi confort la părinţi sau alţi adulţi importanţi din viaţa lor", avertizează psihologul. Comunicarea între copil şi părinţi este foarte importantă, iar adulţii trebuie să se apropie cât mai mult de copiii lor.

 „Părinţii trebuie să îi asculte fără să îi judece şi să evite expresia „Pe vremea mea nu eram aşa" (este o altă „vreme", chiar dacă ne place sau nu). Lecturile, grupul de prieteni, site-urile şi convorbirile în reţelele de socializare trebuie monitorizate cu discreţie, însă, fără a-i lăsa impresia adolescentului că este urmărit", sunt sfaturile psihologului Aida Ivan.

Târgu-jiu, Tragedii la indigo

O adevărată epidemie de sinucideri s-a produs în ultimele săptămâni la Târgu-Jiu. Raluca Drăguşin, eleva eminentă dispărută la 18 mai, a fost găsită, după câteva zile, în lacul de acumulare din zona insuliţei din Târgu-Jiu. Raluca le mărturisise prietenilor intenţiile sale sinucigaşe. Pe noptiera din dormitorul fetei, rudele au găsit cartea „Magazinul de sinucideri", de Jean Teulé. Când a fost scoasă din apă, tânăra avea legat la gât un rucsac în care erau pietre şi o sticlă cu alcool. Raluca Drăguşin, elevă în clasa a XII-a, fusese admisă la cinci universităţi din Anglia.

La mai puţin de o săptămână, un alt licean a fost găsit înecat în Jiu. Tânărul a folosit aceeaşi metodă de sinucidere ca a Ralucăi. Mihai Zahariuc învăţa la Liceul nr. 4 din Târgu-Jiu. O fată de 13 ani, elevă în clasa a VII-a la Şcoala Generală din Stăneşti, a avut însă noroc. Ea a fost salvată la timp. În ziua respectivă, eleva nu s-a dus la şcoală şi a plecat la Târgu-Jiu cu o vecină. După ce a consumat mai multe beri, eleva a mărturisit că vrea să se sinucidă.

"Adolescenţa este o perioadă dificilă, cu probleme de relaţionare, de formare a identităţii, de incertitudini şi de încercare. "
Aida Ivan
psiholog

8% din liceenii români au avut intenţii suicidale

5% din aceştia  şi-au făcut un plan de sinucidere

4,9% din aceştia au avut o tentativă de suicid

*Studiu realizat în 2010 de Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj sub coordonarea Institutului Naţional de Sănătate Publică

Psihologii stopează suicidul prin chestionare

Silvia Stoenescu, Alin Ion

Psihologii gorjeni au pus la punct o strategie menită să preîntâmpine sinuciderile în rândul elevilor. Un prim pas constă în aplicarea unor chestionare tuturor elevilor de liceu din întreg judeţul cu întrebări referitoare la starea mentală şi problemele cu care se confruntă.

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Gorj au intrat în alertă după ce în doar opt zile s-au înregistrat trei cazuri de tentative de suicid, dintre care două duse la îndeplinire. O primă evaluare a avut loc la Colegiul Tehnic Ion Mincu din Târgu-Jiu unde învăţa Mihai Zahariuc, de 16 ani, tânărul care s-a sinucis după metoda elevei eminente de la Colegiul Naţional „Spiru Haret".

Evaluarea a constat în aplicarea unor chestionare elevilor cu întrebări despre starea psihică şi problemele cu care se confruntă. Chestionarele sunt semnate de fiecare elev, dar vor rămâne confidenţiale. „800 de elevi au completat chestionare cu astfel de întrebări. 20 la sută din elevi apelează la consiliere la nevoie. Tot ce mi se semnalează transmit familiilor", a precizat Marinela Ploscaru, consilier şcolar la Colegiul Tehnic „Ion Mincu".

Psihologii spun că prin chestionare vor depista elevii cu depresie. „Ideea suicidală nu înseamnă act de laşitate sau de curaj, ci simptom al depresiei. Din păcate, elevilor le este jenă să-şi dezvăluie sentimentele", a declarat Sonia Gorun, psiholog în cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Gorj. O strategie mai amplă va fi pusă la punct începând din toamnă, iar aceasta presupune întâlniri cu părinţii. 

Elevii vor consiliere psihologică 

La o întâlnire avută miercuri cu primarul Târgu-Jiului, elevii au cerut autorităţilor locale înfiinţarea unor centre de consiliere psihologică pentru a nu se mai înregistra cazuri de sinucidere. „Cred că ar fi bine să se amenajeze un centru de consiliere sau să se desfăşoare campanii pentru evitarea unor astfel de situaţii", a spus Mihai Ţiu, elev la Şcoala Generală Constantin Brâncuşi.

*Elevii vor centre de consiliere psihologică şi campanii de informare