Note proaste pe subiecte uşoare

Bac-ul din acest an a fost o premieră atât în privinţa uşurinţei subiectelor, cât şi a rezultatelor foarte slabe. După probele scrise, liceenii se declarau mulţumiţi de subiecte şi spuneau că vor lua note mari. Rezultatele arată că o mare parte dintre ei s-a înşelat.

Basmul cult „Harap Alb" părea un subiect simplu. La fel şi „comentarea conceptului «omenie»" şi un text la prima vedere din Vasile Alecsandri. De asemenea, la matematică, exerciţiile din algebră şi analiză matematică au fost calificate de experţi drept accesibile.

Cu toate acestea, rata promovabilităţii a fost cea mai redusă din ultimii 10 ani (67%), şi în premieră, multe licee au anunţat promovabilitate zero.

Exigenţă crescută

Rapoartele oficiale de la Ministerul Educaţiei arată că cel mai mic procent de promovare a fost în judeţele: Ialomiţa (45%), Călăraşi şi Galaţi (50%) şi Dâmboviţa (51%). Numărul elevilor respinşi constituie în sine un record: peste 66.000, dintre cei 210.000 prezenţi la examen. Experţii susţin că mediile mici de la unele licee s-ar putea explica prin faptul că profesorii au devenit mai exigenţi după apariţia cazului de fraudă de la Podu Turcului (judeţul Bacău).

„În primul rând ar putea să fie o dovadă a unei exigenţe crescute în administrarea examenului, adică s-a manifestat o creştere a exigenţei supraveghetorilor la probele scrise, dar şi a corectorilor", spune Eugen Palade, expert la Centrul pentru Educaţie 2000+. O altă cauză pentru mediile mici ar fi că, anul acesta, n-au mai fost puse note şi la probele orale, care ridicau simţitor media finală.

"Un mare semn de intrebare îl ridică acele şcoli în care nici un elev nu a obţinut media de trecere. Aici analiza trebuie sa fie mai profundă şi probabil că s-ar impune o investigaţie din partea Agenţiei Naţionale de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar. În aceste cazuri probabil că există un cumul de factori care trebuie să ia în calcul şi prestaţia profesorilor care predau în şcolile respective", a mai spus Palade.

Rezultate normale

De partea oficială, Ministerul Educaţiei califică rezultatele acestui Bacalaureat drept normale. „Pornind de la ipoteza că elevul are obligaţia să înveţe, înseamnă că acest lucru nu s-a întâmplat şi aşa se explică rezultate slabe la unele licee. Ministerul Educaţiei va lua măsuri după ce va primi o analiză detaliată de la inspectorate", a declarat Liliana Preoteasa, director în minister pentru învăţământul preuniversitar.

Elevii care nu au promovat Bacul în prima sesiune vor susţine o nouă sesiune de examen începând cu 23 august, când încep probele de competenţe lingvistice. Probele scrise au loc în perioada 30 august- 3 septembrie.

„Deci faptele bune sunt o faptă măreaţă"

Cu toate că subiectele au fost de nivel mediu, liceeni sunt care au susţinut Bac-ul în acest an au scris la limba română mai multe „perle".

- „Basmul este o poveste mai lungă, poate fi chiar cât o carte groasă, şi are atâtea personaje că nu le mai ţii numărul dar trebuie să fii atent la fabula ca te întâlneşti cu ea şi în final".
- „Privind atent plugul vede că e de fier şi privind si mai atent ţăranul, Arghezi, ca un poet bun ce este, vede ca e de bronz".
- „Omenia este o specie lacomă şi nepăsătoare, deci faptele bune sunt o faptă măreaţă".
- „Omul bun nu se bate pe copii, se vorbeşte politicos cu bătrânii, se salută politicos pe doctori şi pe oamenii de ştiinţă".
- „Când eram la Viena a picat pe pământ o bătrânică la intrarea în metrou" (elevul povesteşte mai departe cum a ajutat-o el pe bătrână făcând o faptă bună).
- „Dacă are omenie, alţi oameni se uit la tine un alt ochi".
- „Omenia este caracter moral şi definitoriu".
- „Omenia poate dăuna când e percepută ca mijloc perfid de a profita".
- „Dar în viaţa asta există oameni bun care are un suflet mai mare şi mai pură decât alţii".