Manifest pentru şcoala viitorului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În ultimii 20 de ani, părinţii au ajuns să plătească lunar sume consistente  pentru necesităţile elevilor
În ultimii 20 de ani, părinţii au ajuns să plătească lunar sume consistente pentru necesităţile elevilor

Învăţământul gratuit are performanţe îndoielnice în România, iar şcolile au ajuns maşinării de stors bani, cu orice ocazie, de la părinţi şi de la elevi. „Adevărul“ va publica în suplimentul „Şcoală şi educaţie“ dezbateri pe marginea „Manifestului pentru şcoala viitorului“ odată cu discuţiile pe proiectul noii legi.

Din discuţiile cu părinţii, „Adevărul" a sintetizat mai multe probleme cu care elevii şi profesorii se confruntă în şcoală. Ele au fost cuprinse în „Manifestul pentru şcoala viitorului" şi vor fi trimise Ministerul Educaţiei, în timpul dezbaterilor pe noul proiect de lege, până la 1 aprilie 2010.

Mai citiţi şi:

Admitere pe loc la târgul de burse

Şcoala care a trimis români la Harvard

Lăsaţi-i doar o oră la calculator!

Acestea sunt: banii strânşi de la elevi sub diverse pretexte, meditaţiile contra cost, începând chiar de la clasele primare, violenţa profesorilor şi lipsa de reacţie la agresiunile dintre elevi, multe dintre manualele din care elevii învaţă au o calitate îndoielnică, programa şcolară este prea încărcată pentru elevi, de la clasele mici până la liceu, dascălii cu probleme de comportament sunt ţinuţi la catedre.

Pe de altă parte, unii profesori nu-şi ţin orele, cele de educaţie fizică sunt cel mai frecvent „uitate". Sancţiunile pentru încălcarea regulilor şcolii (fumat, consum de alcool) sunt simbolice sau nu există.

Cheta pentru bac

În afara disciplinei din spatele catedrei, alte obiceiuri vechi, proaste şi încă acceptate, se regăsesc în multe şcoli şi licee din România. Fondul clasei şi cel al şcolii se strâng în continuare, chiar dacă legea nu permite acest lucru. „Am dat câte 20 de lei pentru profesorii cu care dăm Bac-ul", a spus, la una dintre probele de competenţă lingvistică de anul acesta, unul dintre elevii de la Colegiul „Ioan Slavici" din Satu Mare.

Lipsă de măsuri pentru violenţă

Un studiu recent despre violenţa în şcoală a arătat că într-un clasament, la nivel euro­pean, România se află pe primele locuri. Tonul se dă chiar de la catedră.

Cătălina Domui, o profesoară din comuna Sânpaul, judeţul Mureş, a fost filmată într-o altercaţie violentă, fizic şi verbal, cu un agent de poliţie care venise în şcoală. Nici elevii nu pot fi stăpâniţi. Iar agresiunile dintre ei sunt deja în competiţie pe youtube.

Cel mai recent caz de violenţă a avut loc în Capitală, când două eleve din clasa a IX-a s-au bătut pe holurile şcolii, fără ca vreuna dintre ele să păţească ceva. De asemenea, niciun director nu a fost demis pentru incidentele violente din şcoala pe care o conduce.

Părinţii vor să se implice în dezbatere

Eşecul reformelor din educaţie a fost cauzat şi de neimplicarea părinţilor şi a elevilor, adică exact beneficiarii actului de educaţie.
„La noi se tot vorbeşte despre modele. Unul des invocat în educaţie este cel finlandez. Păi, reforma educaţiei în Finlanda nu s-a făcut fără părinţi. La noi, părinţii nu sunt întrebaţi niciodată nimic, cu atât mai puţin elevii", a declarat Mihaela Gună, preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar.

Alte studii făcute pe metodele de predare în România confirmă mediocritatea sistemului. „Se poate spune că multe dintre şcolile româneşti desfăşoară un învăţământ mediocru raportat la standardele europene.

Spre deosebire de occidentali, noi avem o materie stufoasă care nu este asimilată de elevi, acolo, evaluarea şcolarilor se face pe competenţe şi abilităţi, la noi, abia acum ne punem aceste probleme", a explicat Cris­tian Hatu, expert al Soci­e­tă­ţii Academice Române, co­or­donator al studiului „Ieşirea şcolii din mediocritate",publicat luna aceasta.

Suplimentul „Şcoală şi Educaţie" aşteaptă propunerile voastre pe marginea „Manifestul pentru şcoala viitorului"

"Nu este normal ca un copil să muncească 10 ore atât la şcoală, cât şi acasă şi să nu-i mai rămână timp pentru recreere."
Cătălin Enache
părinte

"Nu-i învaţă nimic practic la cursuri, iar acesta e un lucru rău. Pentru că ies de pe băncile şcolii nepregătiţi pentru ce le rezervă viaţa."
Bogdan P.
părinte

Pe ce se duc banii părinţilor

Chete făcute la solicitarea ori la sugestia dascălilor (folosind ca interfaţă câte un părinte) pentru cadourile destinate unor cadre didactice ori „domnului director". Ocaziile sunt nesfârşite: zile de naştere, onomastice, sărbători (Moş Nicolae, Crăciun, Paşte), zile speciale (1 şi 8 Martie)

Unii învăţători sau profesori le impun elevilor manuale sau culegeri scrise de ei sau de prieteni de-ai lor, dar neomologate de minister. Preţul este, bineînţeles, piperat.

Meditaţii după program - contra cost - care să suplinească notele mici (uneori acordate cu intenţie) sau nepredarea materiei la orele de curs.

Bani pentru dotările din clase: perdele, galerii, feţe de masă, materiale didactice, marker pentru scris pe tablă, proiectoare, combine muzicale.

Caietele speciale, cerute de profesori pentru fiecare disciplină în parte. Părinţii elevilor sunt nevoiţi să cumpere astfel de caiete în fiecare semestru al anului şcolar.

Paza în şcoli se face de cele mai multe ori pe spinarea părinţilor, care plătesc lunar sume consistente pentru a-i şti pe copii în siguranţă.

Ce rezolvă noua Lege a educaţiei

Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare ori directorii de şcoli au fost doar în mică măsură interesaţi să găsească soluţii la problemele din şcoli ori să-şi asume decizii ferme. Actuala conducere a Ministerului Educaţiei a pus în dezbatere publică noul proiect de lege a educaţiei care aduce câteva clarificări.

1 Uşurează modul în care absolvenţii de clasa aXII-a dau Bacalaureatul. Elevii dau numai două probe scrise la sfârşitul anului şcolar. În timpul anului şcolar, elevii susţin alte trei probe practice, prin care sunt evaluate competenţele de la limba română, limba străină şi informatică. Experţii în educaţie spun că, spre deosebire de anii trecuţi, examenul va fi mult mai simplu.

2 Elimină o parte dintre deficienţele de învăţare pe care le au copiii de-a lungul şcolii. Elevii vor fi testaţi începând din clasa a II-a. În urma evaluărilor, profesorii fac un plan individual de învăţare ce ar urma să corecteze greşelile de învăţare ale elevilor.

3 Numărul de materii pe care le studiază elevii vor fi reduse. Profesorii vor avea la dispoziţie mai multe ore pentru a aprofunda materia.

4 Profesorii vor da concurs la şcoală. Specialiştii în educaţie consideră că, în prezent, toate problemele legate de meditaţii şi de cursurile predate de profesori îşi au rădăcina în faptul că şcolile nu au autonomie asupra calităţii.

5 Noua lege introduce noţiunea de portofoliu al elevului. Toate rezultatele, dar şi abaterile elevului din fiecare clasă vor fi consemnate şi se va ţine cont de acestea la admiterea în liceu. Parcursul şcolar al elevului va fi putea fi urmărit şi corectat. Pentru că totul va fi „trecut la catastif", se aşteaptă ca elevii să se abţină de la scene violente filmate în clasă şi postate pe internet, de la înjurături, agresiuni asupra colegilor sau profesorilor, chiul, consum de alcool.

Ce nu rezolvă noua Lege a educaţiei

Noul proiect nu face însă nicio referire la sancţiunile aplicate profesorilor care primesc şpagă sau dau meditaţii propriilor elevi. Ministrul Educaţiei a declarat de mai multe ori că programa şcolară a elevilor este foarte încărcată. Faptul că până acum notele din timpul gimnaziului contau la obţinerea unui loc de muncă în urma repartizării computerizate, îi făcea pe elevi să alerge după note mari.

1 Sancţiunile pentru profesorii care nu-şi fac meseria au rămas neschimbate, la fel ca în actualul statut al personalului didactic. Profesorii care nu-şi fac datoria nu păţesc nimic. Sistemul a rămas la fel de greoi în privinţa pedepselor. Referitor la profesorii violenţi, legea nu stabileşte modul în care aceştia vor fi sancţionaţi. Nici în privinţa sancţiunilor aplicate profesorilor care primesc şpagă sau dau meditaţii propriilor elevi actul normativ nu spune nimic.

2 Părinţii ar trebui să participe la evaluarea profesorilor şi să-şi spună părerea atunci când aceştia nu-şi fac treaba.

3 Programa şcolară obligatorie să conţină mai puţine discipline. Orarul elevilor este în prezent foarte încărcat, timpul acordat cursurilor şi rezolvării temelor pentru acasă depăşind 10 ore.

4 Orele de educaţie fizică să se facă la timp şi în spaţii adecvate. Statisticile arată că România se află pe locul 3 în Europa în privinţa obezităţii. Din cauza lipsei de mişcare, cei maimulţi copii au probleme cu greutatea.

5 Modul de evaluare la clasă să fie mult mai exigent. Mulţi dintre profesori sunt subiectivi în privinţa notării de la clasă a elevilor. În cazul în care elevii merg la meditaţie la propriul profesor notele primite la clasă sunt mai mari decât în realitate.

MANIFEST PENTRU ŞCOALA VIITORULUI

(cerinţele elevilor şi ale părinţilor către profesori, inspectorate şi minister)

Predaţi-ne lucrurile importante din manuale!

Nu ne mai băgaţi pe gât manuale agramate sau neacreditate pe care le impuneţi numai pentru că le-aţi scris dumneavoastră sau prieteni de-ai dumneavoastră!

Reduceţi numărul de ore la şcoală!

Nu ne mai obligaţi să cumpărăm caietele speciale cerute de profesori pentru fiecare disciplină în parte! De multe ori, părinţii elevilor sunt nevoiţi să cumpere astfel de caiete în fiecare semestru al anului şcolar.

Nu ne mai omorâţi cu materie-balast!

Nu ne mai cereţi bani cu nemiluita!

Lăsaţi să decidem noi ce cadouri vă dăm!

Nu săriţi peste orele de sport, de desen sau de muzică!

Nu mai „umflaţi" preţurile unor cumpărături necesare!

Nu mai faceţi meditaţii după program contra cost, care să suplinească notele mici sau nepredarea materiei la orele de curs.

Nu ne mai xerocopiaţi diverse materiale necesare pentru clasă la preţuri de câteva ori mai mari decât cele de pe piaţă!

Nu ne mai forţaţi să cumpărăm reviste la preţuri umflate!

Nu mai faceţi excursii inventate doar pentru a stoarce un comision consistent!

Nu ne mai cereţi bani pentru dotările din clase: perdele, galerii, feţe de masă, materiale didactice, marker pentru scris pe tablă, proiectoare, combine muzicale, inclusiv pentru coroniţele şi robele de absolvire.

Vrem să ne facem uniformele singuri, la croitorul ales de noi, şi nu la croitorul şcolii, pe sume mult mai mari decât cele practicate pe piaţa liberă!

Nu mai vrem fotografii făcute şi apoi distribuite la preţuri astronomice!

Nu mai cereţi părinţilor să strângă bani pentru cadourile destinate unor cadre didactice ori „domnului director"! Ocaziile sunt nesfârşite: zile de naştere, onomastice, sărbători (Moş Nicolae, Crăciun, Paşte), zile speciale (1 şi 8 Martie).

Nu mai vrem ca paza în şcoli să o plătească familiile noastre, care dau lunar sume consistente pentru a-i şti pe copii în siguranţă!

Nu mai vrem diplome şi cadouri de sfârşit de an la preţuri exagerate!

Izolaţi-i pe elevii violenţi!

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite