Lucrări de licenţă, vândute ca la piaţă

Tot mai puţini studenţi aflaţi în ultimul an de facultate aleg să-şi facă singuri lucrarea de licenţă. Tezele sunt la îndemâna oricui. Bani să ai, că binevoitori dornici să scrie lucrări academice se găsesc la fiecare click! Comoditatea şi informaţiile pe care le furnizează internetul au înlocuit cu succes clasicele bibliografii şi studierea meticuloasă a cărţilor din biblioteci.

„Anul trecut am terminat facultatea şi mi-am cumpărat licenţa de la un profesor din Satu Mare. Am vorbit cu el pe mail, mi-a trimis un preview la tema pe care o doream, după care în cinci zile am primit lucrarea prin poştă. M-a costat 300 de lei şi nu am depus niciun efort", mărturiseşte Sebastian Rotar din Arad.

Afacerea cu lucrările de licenţă a devenit una bănoasă pentru foştii studenţi care îşi vând proiectul la mai mulţi tineri absolvenţi. Preţul tezelor de absolvire gata făcute şi susţinute în anii trecuţi în faţa comisiilor se vând de la 250 de euro în sus. „Am mai multe lucrări de licenţă de la foşti colegi, care au fost susţinute în anii trecuţi la diferite facultăţi, nu numai din Arad. Le vând la cunoştinţe cu 250-300 de euro. Pentru cine vrea o altă temă decât ce am eu, îi pot face la comandă o licenţă de nota 10 însă automat preţul creşte la 400 de euro", a spus Lucian Junc, un tânăr din Arad care a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice în urmă cu patru ani. Proiectul poate fi comandat pe internet, prin poştă sau curier.

Licenţa ajunge pe un CD, iar clientul o plăteşte în momentul în care o ridică. Până nu demult, bibliotecile universitare erau pline cu absolvenţi care îşi căutau cărţi pentru licenţă. „Îşi petreceau în bibliotecă ore în şir, până îşi găseau ce aveau nevoie. În ultimii ani însă tot mai puţini studenţi vin să-şi facă un abonament la bibliotecă", a spus Bianca Catană, bibliotecar la Universitatea Arad.

De cealaltă parte, profesorii coordonatori sunt rezervaţi în ceea ce priveşte afacerea cu lucrările de licenţă şi spun că acest lucru nu este unul legal şi corect, dar recunosc că foarte mulţi dintre studenţi apelează la acest truc în pragul examenelor de licenţă. „În mod normal, o lucrare de licenţă trebuie să aibă o bibliografie de cel puţin 20 de autori. Pentru acest lucru studentul trebuie să se documenteze singur, să facă rost de cărţi şi materiale despre lucrarea pe care urmează să o susţină", este de părere Marius Crai, profesor coordonator.

„Nu sunt capabili"

Cei mai silitori studenţi spun însă că pentru nimic în lume nu ar da sute de euro să o cumpere. „Eu mi-am pregătit singură licenţa pentru că mi-am şi testat pe această cale cunoştiinţele acumulate în timpul facultăţii. Consider că cei care plătesc pentru o lucrare de licenţă sunt incompetenţi şi nu sunt capabili să-şi ia examenul pe merit", e de părere Bogdana Ozster care a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, anul trecut.

Metode antiplagiat

Softurile antiplagiat sunt o soluţie pentru lucrările trase la indigo, însă facultăţile nu se înghesuie să le cumpere, din lipsă de fonduri. Un astfel de program costă în jur de 2.000 de euro pe an pentru o specializare cu aproximativ 1.500 de absolvenţi. Singura facultate din Universitatea Bucureşti care a fost dotată cu un program antiplagiat a fost cea de Ştiinţe Politice, renunţând ulterior din  cauza costurilor şi a lipsei de personal. „Ne gândim să cumpărăm din nou acel program antiplagiat. Este foarte important. Noi îi învăţăm din anul I să nu copieze de pe internet sau din cărţi. Le-am spus: «Citiţi, dar nu copiaţi, spuneţi cu propriile cuvinte»", arată profesorul Laurenţiu Vlad, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice din Bucureşti. Câteva facultăţi din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza" din Iaşi au implementat şi ele un sistem informativ anti „copy-paste".

Programul Blackboard compară lucrarea de absolvire cu textele de pe internet, dar şi cu cele din arhiva proprie care include cărţi sau lucrări din anii trecuţi. În momentul în care un student este prins cu „ocaua mică" nu este primit în examen şi este pus să-şi refacă lucrarea. Reprezentanţii Universităţii de Vest din Timişoara se gândesc şi ei să achiziţioneze un astfel de soft. Anul trecut la Timişoara au fost exmatriculaţi 10 studenţi pentru că şi-au copiat lucrarea. Până atunci, profesorii coodonatori vor răspunde „cu capul" de autenticitatea
lucrării.

"Mi-am cumpărat licenţa de la un profesor din Satu Mare. M-a costat 300 de lei şi nu am depus niciun efort. "
Sebastian Rotar
absolvent

"Am mai multe lucrări de licenţă de la foşti colegi care au fost susţinute în anii trecuţi. Le vând cu 250-300 de euro." 
Lucian Junc
absolvent

O lucrare de absolvire de nota 10 costă în jur de 400 de euro

„Hoţii" sunt excluşi din universitate

Noile reglementări arată clar că este „interzisă comercializarea de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor a unei lucrări de licenţă, de diplomă, de dizertaţie sau de doctorat". De asemenea, universităţile sunt obligate să specifice în codurile de etică şi deontologie profesională măsurile educaţionale, administrative şi tehnice luate în vederea garantării originalităţii lucrărilor de absolvire, precum şi sancţiunile aferente.

Mai mult, potrivit noii legi, profesorii vor răspunde în solidar cu studenţii care se gândesc să plagieze lucrarea de finalizare a studiilor. Decanii şi rectorii pot anula rezultatele examenelor, respectiv diplomele obţinute în mod fraudulos. Studenţii prinşi că şi-au copiat sau cumpărat lucrarea riscă excluderea din examen sau chiar exmatricularea. Nu numai studenţii pot primi sancţiuni aspre în caz de plagiat ci şi profesorii care scriu cărţi sau lucrări ştiinţifice. Dascălii care sunt prinşi „la furat" îşi pot pierde chiar şi locul de muncă.