Liceenii de azi, cetăţenii pasivi de mâine

53% din elevi consideră că a fi bun cetăţean înseamnă doar să respecţi legile, arată o cercetare a Fundaţiei Soros. 39% din tineri cred că un bun cetăţean nu se defineşte prin implicare socială sau politică, astfel că ar putea deveni viitori cetăţeni neimplicaţi. Altfel spus, pasivi?

Indiferent de cultură sau ţară, cea mai importantă condiţie pe care trebuie să o îndeplinească un cetăţean este „respectarea legii". La polul opus, se situează o serie de atitudini legate de politică: membru într-un partid, discuţii politice, respectarea reprezentanţilor guvernului şi informarea despre politică. Singura activitate propriu-zis politică care întruneşte o adeziune mai ridicată - 65% -  este participarea la vot la toate alegerile. Acestea este analiza răspunsurilor celor peste 5.000 de tineri din ultima clasă de gimnaziu şi din liceu intervievaţi în cadrul cercetării, în 86 de şcoli din toate judeţele.

Doar 20% din elevi sunt convinşi că imaginea unui „bun cetăţean" este caracterizată prin implicare socială şi politică, iar 27% cred că un „bun cetăţean" trebuie să participe la un protest paşnic împotriva unei legi despre care crede că nu este corectă.

Cine sunt tinerii care cred în implicare civică? Provin din familii cu un nivel de educaţie sub medie, din Moldova, din mediul rural. Sunt adolescenţi care susţin că materia educaţie civică este foarte interesantă şi îi atribuie un rol mai important în viaţă, care învaţă în clase cu climat deschis şi implicaţi în mai multe organizaţii şcolare şi extraşcolare. Ovidiu Voicu, sociolog la Fundaţia Soros spune că rezultate cercetării arată că, în general, «crestem» cetăţeni pasivi. Că un cetăţean respectă legile este o minimă implicare, absolut necesară. Cetăţeanul îşi face datoria şi atât. Un cetăţean angajat, aşa cum ne-am dori să fie toţi, este pro-activ. Iată că pentru tinerii noştri cea mai importantă caracteristică este cea a datoriei. Înaintarea în vârstă nu aduce o creştere a ponderii celor ce consideră ideal cetăţeanul implicat, ci, dimpotrivă, creşte ponderea categoriei celei mai numeroase, cea a elevilor care au în minte modelul cetăţeanului neimplicat".

Într-o zi obişnuită de şcoală, 38% dintre elevi intervievaţi declară că petrec mai mult de trei ore pe Internet, într-o zi obişnuită de şcoală, iar pe locul doi în opţiuni se află televizorul, cu 17 procente. Cărţile sunt mai populare decât presa scrisă sau posturile de radio - 27% dintre adolescenţii din România susţin că dedică, în medie, o oră pe zi cititului unei cărţi.

Internetul, principala sursă de informare

Numai că pentru adolescenţi, internetul nu este sursă pentru informaţii despre comunitate sau politice, după cum explică Ovidiu Voicu:  „este sursa cea mai puţin folosită pentru informaţii care ţin de politică, în sensul mai larg de „treburile cetăţii". Pe acestea şi le iau mai ales din presa tradiţională şi din discuţiile cu adulţii. Daca vrem să facem cumva să ajungă la adolescenţi informaţii şi cunoştinţe care să conducă la formarea unor valori şi atitudini civice, trebuie să găsim o cale să folosim mai intens internetul în acest sens. Deocamdată, din păcate, acest lucru nu se întamplă".

Cercetarea Fundaţiei Soros „Implicarea civică şi politică a tinerilor" a fost realizată în perioada 13-20 noiembrie 2010 pe un eşantion de 5.861 de elevi din 86 de şcoli din toate judeţele, mediul urban şi rural, cu o marjă de eroare de 2% la un nivel de încredere de 95%.