Elevii români, din nou la coada Europei şi după rezultatele noilor teste PISA
0
Românii n-au luat note bune la niciuna dintre secţiunile de examen pe care le-au avut de susţinut anul trecut, în cadrul Programului de Evaluare Internaţională a Elevilor. Experţii în educaţie explică noul eşec prin faptul că sistemul românesc este învechit şi pune accent pe informaţii inutile.
Citirea, matematica şi ştiinţele nu sunt prietenele elevilor români în vârstă de 15 ani. Aceasta este concluzia celor mai noi teste PISA (Programme for International Student Assessment - Programul de Evaluare Internaţională a Elevilor) date recent publicităţii. Rezultatele sunt aproape la fel de proaste ca şi cele comunicate în urmă cu 4 ani, avansul elevilor români fiind de numai câteva puncte pentru fiecare dintre cele 3 domenii analizate.
Departe de medie
În clasamentul general, România s-a clasat pe locul 49 din cele 65 de state care au trimis până acum rezultatele. Clasamentul arată că la Citire/Lectură, România a obţinut 424 de puncte, cu 28 de puncte peste punctajul din 2006, dar încă departe de media de 493 de puncte, a ţărilor care au participat la evaluare.
Aceeaşi situaţie la matematică: 427 de puncte, cu 12 în plus faţă de precedenta evaluare, dar la mare distanţă de media de 499 de puncte. Cunoştiinţele ştiinţifice rămân un punct slab: 428 de puncte, cu 10 peste 2006, media fiind de 501 puncte.
După România, se mai clasează - dintre statele europene - Muntenegru şi Albania, dar şi ţări din latino-americane, precum Brazilia şi Argentina. Clasamentul arată că cele mai performante sisteme educaţionale se găsesc la Shanghai, în Coreea de Sud şi în Finlanda.
Printre cei mai buni se numără şi elevii din Japonia şi Canada. Autorii studiului spun că performanţele copiilor din aceste ţări se datorează atât faptului că ei au un nivel avansat de învăţare, cât şi faptului că au frecventat şcoli cu profesori foarte buni.
Experţii în educaţie spun în schimb că noi avem o problemă de filosofie de a învăţa. Cu toate că testele sunt foarte simple la prima vedere, ele implică logică şi corelaţii între noţiunile pe care de multe ori românii le învaţă pe dinafară. „Noi nu avem o abordare integrată a disciplinelor. Trebuie regândit tot ce înseamnă curriculum. Totul trebuie regândit intercalat, în interdependenţă", consideră Grabriela Paraschiva, expert la Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
Ea mai spune că trebuie schimbat şi modul în care sunt evaluaţi elevii. „Dacă aş gândi o evaluare care să conţină şi elemente de matematică, fizică, chimie, atunci aş putea să văd cât pot elevii să gândească, cum pot să gândească fără să se mai gândescă la formule ştiinţifice. Matematica este un instrument pentru viaţa reală, nu pentru formule. Totul trebuie gândit, nu spus pe dinafară", a mai spus Gabriela Paraschiva.
Elevii memorează inutil
Tincuţa Baltag, directorul general „Fundaţia Dinu Patriciu", care-i susţine pe elevii merituoşi, susţine că rezultatele sunt de fapt o consecinţă a unui sistem de educaţie ineficient şi învechit. „Punem prea mare accent pe teorie, pe informaţii irelevante şi fără aplicabilitate în viaţa reală. Forţăm copiii să memoreze inutil date pe care le uită imediat ce au dat examenul respectiv", a spus Tincuţa Baltag.
Ea este de părere că programa şcolară trebuie revizuită complet şi trebuie să fie adaptată la cerinţele societăţii de azi. „Apoi trebuie să ne concentrăm pe pregătirea profesorilor, pentru ca aceştia să poată folosi la clasă metode interactive de predare/învăţare. Copiii noştri trebuie să redescopere plăcerea de a învăţa lucruri noi şi de a descoperi lumea înconjuratoare, plăcere anihilată în acest moment de un sistem anacronic", consideră Tincuţa Baltag.
La rândul ei, Firuţa Tacea, coodornatoarea Consiliului Naţional pentru Reformă Curriculară, arată că rezultatele sunt similare cu cele de acum patru ani. „Ar trebui să ne surprindă că nu s-a făcut nimic pentru a le schimba. Ar trebui să ne uităm ce sarcini există sistemul nostru de educaţie şi să le comparăm cu cele din sistemul PISA. Sunt diferenţe între conţinutul chestionarelor de evaluare de la noi şi felul în care e gândită evaluarea de la testele PISA, care înseamnă cu totul altceva", a spus Firuţa Tacea.
Diferenţe generate de metodele de predare
Unele dintre cele 159 de şcoli unde s-a susţinut testarea PISA sunt în Bucureşti, iar inspectorul Marian Banu, director de imagine la ISMB, admite că testarea este obiectivă.
„La noi nu există o cultură a acestui tip de teste. Iar sistemul nostru de evaluare nu este compatibil cu cel PISA. La noi se pune accent pe cantitatea de informaţii", afirmă Banu. Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei Edu-Cer, face o comparaţie între ceea ce se predă la noi şi ce se cere la testele internaţionale. Elevii români trebuie să afle care este perimetrul unui poligon. În testele PISA abordarea este cu totul alta:
"O familie doreşte să-şi construiască un gard, format din scânduri de lăţime 10 cm. Câte scânduri vor fi necesare, având în vedere ca pierderile la montare sunt de 10% , iar între scânduri se lasă un spaţiu de 1 cm". Ştefan Vlaston susţine că de fapt aceasta este diferenţa dintre filosofia educaţională autohtonă şi cea din ţările cu educaţie performantă.
"La noi nu există o cultură a acestui tip de teste. Iar sistemul nostru de evaluare nu este compatibil cu cel de la PISA. "
Marian Banu
inspector școlar
"Sunt diferenţe între conţinutul evaluării de la noi şi felul în care e gândită evaluarea de la acele teste. "
Firuţa Tacea
coordonator Consiliul
pentru Curriculum
"Punem prea mare accent pe teorie, pe informaţii irelevante şi fără aplicabilitate în viaţa reală. "
Tincuţa Baltag
director general Fundaţia „Dinu Patriciu"
Ministrul nu a fost surprins
Rezultatele slabe ale românilor nu i-au luat prin surprindere pe oficialii de la Ministerul Educaţiei. Ei spun că rezultatele sunt aproape identice cu cele obţinute la testul din 2006, când România s-a clasat pe locul 47 din 59. Ministrul Daniel Funeriu dă vina pe starea generală din învăţământ şi susţine că legea educaţiei trebuie cât mai repede adoptată.
„Rezultatele Raportului PISA 2009 sintetizează starea învăţământului românesc, la momentul preluării mandatului meu de ministru. Cifrele nu fac decât să confirme o stare de fapt asupra căreia am atras în nenumărate rânduri atenţia şi pe care încercăm să o schimbăm inclusiv prin elaborarea noii Legi a Educaţiei Naţionale. Învăţământul românesc are, prin Legea Educaţiei asumată de Guvernul României, o şansă reală de modernizare şi sper din suflet ca toţi politicienii noştri să înţeleagă importanţa momentului. Nu voi accepta ca interesele ilegitime din mediul universitar să compromită această Lege", a declarat ministrul Funeriu.
Finlandezii şi chinezii, pe primele locuri
Elevii din China sunt bine pregătiţi pentru testele internaţionale Foto: Reuters
Testele PISA de anul acesta au generat discuţii aprinse în presa internaţională cu privire la pregătirea elevilor în general. „De ce elevii chinezi îi depăşesc pe cei din America?" se întreabă ziariştii de la revista „Time". Tot ei fac remarca: „China a căzut ca o bombă de învăţământ pe Statele Unite". Experţii în educaţie, citaţi de prestigioasa revistă, se tem că la competiţia viitoare Statele Unite sunt în pericol să se claseze cu mult în partea de jos a topului.
Pe de altă parte, în Europa, finlandezii, pe care românii vor să-i ia ca exemplu, sunt pe primul loc (detalii în pagina 16). Specialiştii explică succesul actual al Finlandei prin faptul că statul scandinav şi-a îmbunătăţit lent, dar constant sistemul de educaţie în ultimele patru decenii.
„Un factor-cheie din spatele succesului Finlandei se bazează pe cererea sa de a fi unul din sistemele de învăţământ cel mai nedivizat din lume", arată ziariştii de la Euobserver. În plus, în şcolile din Finlanda fiecare elev are un loc gratuit şi primeşte de la materiale didactice şi asistenţă medicală până la transport.
Fără discriminări
Faţă de alte sisteme de educaţie, cel finlandez nu exclude elevii cu dizabilităţi, iar clasa de mărime medie are sub 20 de elevi. Experţii în educaţie mai spun că sistemul finlandez arată că performanţa poate merge împreună cu echitatea, astfel încât toţi elevii să înveţe bine. Acest sistem a fost copiat deja de multe alte state, dar, spun specialiştii, există unele aspecte sociale şi culturale care nu pot fi preluate.
Se încarcă comentariile...
