Elevii învaţă în vacanţă cum să salveze vieţi

Crucea Roşie organizează cursuri de prim ajutor. Doritorii pot participa şi la celelalte acţiuni ale organizaţiei. „Nu este nevoie de muşchi pentru a fi voluntar la Crucea Roşie!“ este deviza celor care sunt dispuşi să îşi sacrifice timpul liber, pro-bono, pentru o misiune nobilă.

Într-o sală a Centrului Cultural „Nicolae Bălcescu" din Bucureşti, membrii Crucii Roşii învaţă zeci de persoane cum să reacţioneze în cazul în care cineva are nevoie de ajutor. Venera Vasiliu, directorul filialei Sector 4 a organizaţiei, începe lecţia de prim ajutor. „Într-o situaţie periculoasă, trebuie să vă asiguraţi propria viaţă mai întâi. Nu poţi acorda primul ajutor dacă îţi pui viaţa în pericol" este primul sfat pe care îl primesc cursanţii. „Pasul doi este să asigurăm locul accidentului şi să stabilim priorităţile. Trebuie stabilit cine e în situaţia cea mai gravă. Trebuie să vedem dacă victima respiră şi are puls. Respiraţia este primul semnal de alarmă. Acum este momentul să sunăm la ambulanţă", explică medicul Venera Vasiliu.

Specialistul explică apoi lucruri pe care le-a învăţat într-o viaţă petrecută la Crucea Roşie: „Dacă victima este inconştientă, dar totuşi respiră normal, trebuie să fie aşezată în poziţia laterală de siguranţă, pe o parte. Dacă nu are reacţii şi nu poate respira normal, trebuie făcută resuscitarea. Începeţi cu 30 de compresii toracice, apoi faceţi respiraţie gură la gură, de două ori. Alternaţi 30 de compresii toracice cu două respiraţii gură la gură. Resuscitarea trebuie continuată până când soseşte personalul calificat sau până când victima începe să respire singură", explică Venera Vasiliu.

Venera Vasiliu le explică elevilor cum trebuie să bandajeze o rană  Fotografii: Cătălina Toma

„Ar trebui să se facă în şcoală"

Elena Alexandra Trofin (18 ani) este o tânără ambiţioasă, elevă a Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai" din Bucureşti. Îmbrăcată cu o rochie uşoară de vară şi purtând o cordeluţă roşie, pentru că afară este totuşi cald, Elena este foarte serioasă la cursul de prim-ajutor. Îl consideră drept un antrenament pentru ce vrea ea să facă în viaţă: medicina. Tânăra este de altfel nemulţumită că şcoala a pregătit-o prea puţin pentru ceea ce speră că va fi viitoarea ei meserie.

Elena Alexandra Trofin învaţă manevrele de resuscitare

Eleva spune că programa şcolară nu prevede cursuri de pregătire în caz de accident chiar dacă acestea, în opinia ei, sunt foarte importante. „Ar trebui să se facă astfel de cursuri la şcoală, cred că ar trebui să facă parte din programă. Sunt importante pentru noi, ca oameni, dar şi pentru societate în sine. Cred că aceste cursuri sunt o dovadă de dragoste faţă de societate, pentru că aşa poţi să-i salvezi pe ceilalţi", explică Elena Alexandra Trofin.

Prietena ei, Iulia Ţopescu (18 ani), este deja voluntar la Crucea Roşie de doi ani. „Şi eu vreau să devin doctor şi ştiu că pot să-mi donez timpul ajutându-i pe alţii", spune eleva care intră la toamnă în clasa a XII-a, la Liceul Internaţional de Informatică. „Cursurile de prim ajutor mi se par o dovadă de responsabilitate. Orice gest, oricât de mic, poate salva vieţi", adaugă ea. De-a lungul timpului, Iulia a participat la multe activităţi ale organizaţiei umanitare, însă cea mai importantă, dar şi cea mai intensă a fost cea de la Patriarhie de Sfântul Dumitru. „Acolo stai opt ore pe zi, întâlneşti oameni care au tot felul de probleme şi poţi să le acorzi ajutorul tău. Nu mi-e frică să acord primul ajutor. Poate sunt eu mai neutră", spune, cu modestie, adolescenta.

Venera Vasiliu arată cum se ia pulsul

Cum se îngrijesc rănile

Fetele ascultă atent ce au de făcut în cazul în care o victimă are o fractură: cum se opreşte sângerarea sau cum se depistează o hemoragie internă. „Nu avem voie să mişcăm oasele în cazul unei fracturi. De asemenea, nu avem voie să transportăm victima şi nici să folosim garoul, potrivit noilor norme de prim ajutor", spune tare directoarea de la Crucea Roşie. Elevilor le este explicată diferenţa între efectele unei luxaţii şi cele ale unei fracturi: „Dacă ai o luxaţie, poţi călca pe picior, la fractură nu".

 „Nu întotdeauna avem trusa de ajutor cu noi şi trebuie să ne descurcăm cu ce avem. Se presupune că părţile laterale ale hainelor sunt cele mai curate şi putem să le folosim atunci când bandajăm o rană", spune Venera Vasiliu. În cazul unei răni, cei care acordă primul ajutor trebuie să preseze zona cu o compresă. „Nu se scot cioburile sau alte obiecte, bandajăm în jurul lor".

Sfaturi de sezon

Din „programa" Crucii Roşii nu lipsesc sfaturile de sezon. „Atenţie la insolaţie, este mult mai periculoasă acum. Sfatul meu este să staţi la plajă până la ora 9.30 şi după 18.00", spune un voluntar. Arsurile solare se tratează cu sana sau cu iaurt, şi nu cu spirt sau cu oţet. În cazul în care apar reacţii mai grave, victima trebuie să se adreseze medicului.

Crucea Roşie organizează cursurile în toată ţara. Lecţiile durează 12 ore şi costă 150 de lei, iar voluntarii au gratuitate. Cursurile sunt predate de medici, atestaţi ca formatori de prim ajutor premedical, iar Crucea Roşie pune la dispoziţie manuale şi materiale didactice precum: manechine pentru resuscitare, truse de prim ajutor, bandaje, atele etc. La finalizarea orelor, cursanţii primesc un certificat. 

"Ar trebui să se facă astfel de cursuri la şcoală, cred că ar trebui să facă parte din programă.''
Elena Alexandra Trofin  elevă, 18 ani

"Ar trebui să se facă astfel de cursuri la şcoală, cred că ar trebui să facă parte din programă.''
Elena Alexandra Trofin elevă, 18 ani

150 de lei costă cursurile de prim ajutor organizate de Crucea Roşie. Cei care aleg să rămână voluntari au gratuitate.

Istoria manechinului pentru resuscitare

Manechinul de resuscitare, denumit şi Păpuşa Anne, a fost inventat de un producător de jucării, norvegianul Åsmund Laerdal. Legenda spune că manechinul înfăţişează chipul unei tinere care a fost găsită în râul Sena în Paris, la sfârşitul secolului al XIX-lea. Trupul nu a putut fi identificat şi se presupune că frumoasa tânără s-a sinucis. După câţiva zeci de ani, în 1960, povestea tinerei a reapărut. Impresionat de tragedia fetei, inventatorul păpuşii de resuscitare a decis ca manechinul să aibă înfăţişarea tinerei şi să se numească păpuşa Anne.