Elevii celor mai bune licee din ţară refuză ideea de a deveni profesori

Elevii din Craiova cred că învăţământul și-ar putea reveni cu fonduri europene

Reporterii „Adevărul“ au stat de vorbă cu elevi ai Colegiilor „Sf. Sava“ din Bucureşti, „Emil Racoviţă“ din Iaşi şi „Elena Cuza“ din Craiova despre criza din Educaţie şi protestele profesorilor. Elevii celor mai performante licee acuză lipsa de continuitate din sistem şi spun că l-ar demite pe Daniel Funeriu din funcţia de ministru.

Indiferent că sunt din Bucureşti, Iaşi sau Craiova, liceenii intervievaţi de „Adevărul" spun acelaşi lucru: „nu m-aş face în niciun caz profesor, dascălii câştigă mult prea puţin". Elevii Colegiului Naţional „Sf. Sava" din Capitală au şi ieşit în stradă, pentru a-şi manifesta solidaritatea cu profesorii lor. Peste o sută de adolescenţi s-au alăturat acum zece zile dascălilor care pichetau în faţa Ministerului Educaţiei. „Sunt, probabil, viitorii profesori sau părinţi. Dar chiar în această postură de elevi, lor nu le este indiferent ce se întâmplă în şcoală şi de aceea au venit să se solidarizeze cu dascălii", a declarat Gabriel Săndoiu, profesorul care i-a însoţit pe elevii contestatari.

„Trebuie să îi înţelegem şi pe profesori, căci salariile lor erau diminuate şi înainte, iar acum sunt şi mai mici. Avem şi noi părinţi, care sunt bugetari . Şi lor li s-au micşorat salariile şi nouă ne este mult mai greu acum. În educaţie ar trebui să fie investiţi cei mai mulţi bani, pentru că noi suntem viitorul ţării, indiferent că place unora sau nu", declară Ioana Simion, elevă în clasa a XII-a la profilul real al liceului.

Eliza Cosma, din clasa a XI-a, acuză lipsa de coerenţă în politicile ministerului. „Reformele nu se fac de pe o zi pe alta. În momentul în care tu, ca ministru, nu faci decât să schimbi tot ce au făcut cei de dinaintea ta, nu ai progres, pentru că nu ai continuitate, iar acesta este factorul care produce dezvoltarea. Nu te poţi dezvolta dacă nu laşi lucrurile să meargă".

Ea este nemulţumită că de când a început colegiul şi până acum, formula de desfăşurare a examenelor naţionale s-a schimbat de mai multe ori. „Bac-ul se modifică de la un an la altul. Lasă‑l să meargă doi ani, trei ani sau mai mult pentru a avea o evaluare corectă, ca să vezi dacă funcţionează bine sau nu. Dacă îl schimbi în fiecare an, nu poţi să vezi cu adevărat dacă e bună evaluarea sau nu, pentru că n-ai testat în acest fel decât o singură generaţie".

Citeşte AICI pe larg despre protestele liceenilor din Franţa

Elevii ieşeni se declară solidari

Liceenii de la „Emil Racoviţă" din Iaşi consideră că protestele dascălilor sunt îndreptăţite. Cu toate acestea, ei ar refuza să vină la şcoală în weekend în cazul în care va fi nevoie să recupereze orele. „N-aş veni la liceu în timpul meu liber. Eu mă prezint la ore în timpul săptămânii şi nu e vina mea că profesorii protestează când în orar sunt trecute cursuri", spune Corina Chiriac, elevă în clasa a XII-a. De aceeaşi părere este şi Ecaterina Vasilache, elevă tot în an terminal. Tânăra este revoltată chiar că pierde din materia care se cere la examenul de Bacalaureat. „Sunt în ultimul an şi acesta e şi cel mai important. Îi cred pe profesori că au salarii mizere, au tot dreptul să protesteze, îi susţin, dar nu e vina mea şi nu vreau să fiu afectată. Dacă aş veni la şcoală în weekend ca să recuperez materia nu aş mai avea timp să o aprofundez", spune Ecaterina.

Fug de învăţământ

Pe vremuri meserie la mare căutare, în prezent învăţământul nu mai are priză în rândul tinerilor. „Nu aş veni să lucrez în învăţământ din cauza salariilor mici. Nu mai este o meserie pe care să ţi-o doreşti", spune Adriana Ciorîţanu, elevă în clasa a XII-a. „La noi în liceu profesorii sunt respectaţi, dar în alte şcoli respectul faţă de cadrele didactice lipseşte", spune la rândul ei Ecaterina Vasilache.

Elevii colegiului craiovean „Elena Cuza" spun, la rândul lor, că nu văd catedra decât ca pe ultima destinaţie profesională. Doar unul din cinci elevi chestionaţi spune că s-ar face profesor, însă cu o precizare esenţială: „Nu în România!". De ce? „Pentru că din ce am văzut, la noi în ţară nu se fac bani din meseria asta", explică Alexandru Ciurlin. Tânărul visează la o carieră la catedră într-o ţară europeană, unde salariile cadrelor didactice sunt decente. Decât să devină cadru didactic, Denisa Gabroveanu preferă o carieră în uniformă. Tânăra, care va susţine Bacalaureatul anul viitor, se pregăteşte şi pentru admiterea la Academia de Poliţie. „Nu aş vrea să fiu profesoară, pentru că e un efort prea mare, pentru o răsplată prea mică. Sunt elevi foarte dificili care nu respectă profesorii. De ce să îţi baţi capul cu ei când eşti răsplătit cu prea puţini bani?", întreabă eleva.

Ministrul Funeriu, „picat" de elevi

În fruntea listei cu schimbări pe care tinerii le-ar face în sistemul de învăţământ românesc este schimbarea ministrului Educaţiei. „L-aş demite pe ministrul Daniel Funeriu şi aş umbla la metodologie. Aş pune mai mult accent pe practică decât pe teorie. Primim prea multe informaţii teoretice" spune Corina Chiriac, din Iaşi. Bucureşteanca Andreea Ionescu e şi mai drastică. „Protestele profesorilor au loc din vina ministerului. Şi nu protestează doar din cauza salariilor, ci şi din cauza metodei de lucru, care e una haotică, nu mai înţelegem nimic: cum se dau examenele, câţi ani are liceul. Eu sunt pentru schimbarea ministrului".

Liceenii români caută soluţii în UE

O soluţie pentru ieşirea din criză ar fi investiţiile europene, în opinia Dianei Sima din Craiova. Tânăra crede că fondurile Uniunii ar trebui să rezolve măcar partea de infrastructură a educaţiei. Colegul ei, Alexandru, susţine că ar trebui să învăţăm de la alte state membre UE. „Dacă în Germania sau în Anglia merg anumite strategii, poate că ar trebui să le implementăm şi noi!".

Şcoala are rezultate proaste

Doar jumătate din absolvenţii de studii superioare reuşesc să găsească o slujbă după licenţă, arată chiar un raport al Ministerului Educaţiei, depus în Parlament. Potrivit aceluiaşi document, care urmează să fie dezbătut în Comisiile de profil, România se află pe ultimele locuri în Europa în privinţa alfabetizării populaţiei, ceea ce înseamnă că mulţi dintre românii cu vârste cuprinse între 3 şi 29 nu merg niciodată la şcoală. Raportul arată că rata de participare a românilor la educaţie este de 56%, faţă de media europeană de 63%.

"Reformele nu se fac de pe o zi pe alta. Dacă tu, ca ministru, schimbi tot ce au făcut cei dinainte, n-ai continuitate, fără de care nu te poți dezvolta."
Eliza Cosma elevă

Românii n-au cultura protestelor

Alfred Bulai, Aurora Liiceanu şi Mircea Vasilescu

Comentatori, sociologi şi psihologi spun că adolescenţii români nu se revoltă în stradă pentru că lor le lipseşte istoria şi cultura protestelor prezente în state precum Franţa. Psihologul Aurora Liiceanu atrage atenţia că toţi adolescenţii au tentaţia de a-i imita pe adulţi. „Există o motivaţie neconştientizată, graba lor de a deveni adulţi, de a nu depinde de alţii, de a fi autonomi". În opinia sa, românii nu au însă o tradiţie a protestelor. „La gradul de cultură civică - şi politică - de la noi nu cred că vârsta nu contează mult, mai ales că şi adulţii sunt limitaţi din acest punct de vedere şi deci mai uşor influenţaţi. Contagiunea socială poate avea efecte mari, deşi gradul de maturitate este diferit. Românii n-au tradiţia protestului, aşa cum este în Franţa".

Şi mămăliga poate exploda

Sociologul Alfred Bulai, e de părere că elevii români se „bucură" de proteste, în măsura în care acest lucru înseamnă că în zilele respective nu se face şcoală. „Solidaritatea pe care o anunţă elevii români e de formă, deşi unii sunt sincer nemultumiţi de situaţia şcolii. Modelul românesc este că fiecare trebuie să se descurce pe cont propriu, şi apoi mai vedem... Cu toate acestea, şi în România situaţia poate exploda într-un conflict de stradă, la fel ca în Franţa ultimelor săptămâni, pentru că există multă tensiune în societate".

Pentru sociolog, singurul reper românesc asemănător revoltelor din Franţa îl reprezintă momentul decembrie '89. Comentatorul Mircea Vasilescu consideră că elevii români sunt influenţaţi de opiniile profesorilor. El este de părere că elevii greşesc atunci când sunt de părere că schimbarea ministrului ar aduce şi un progres.

„În România, sistemul de învăţămînt trebuie schimbat profund, pentru că e mediocru, greoi, birocratizat, necompetitiv. Cerinţele care se aud cel mai frecvent de ani întregi sînt cele referitoare la salarii, care - e adevărat - sunt foarte mici. Dar ar trebui să se audă mai clar şi mai apăsat şi alte cerinţe: condiţii mai bune de lucru, sau debirocratizarea sistemului şi a paşilor în carieră".

„În Franţa există o veche, nu neapărat şi bună în toate împrejurările, «cultură a protestului». La noi, în general se protestează mult în faţa televizorului, cu nevasta, sau pe forumurile ziarelor - şi cu asta energiile noastre se cam epuizează", povesteşte redactorul-şef al revistei Dilema Veche.