Ce ne cere Europa în Educaţie până în 2020

Peste 40% din tineri cu facultate în 10 ani şi reducerea numărului de absolvenţi de doar 8 clase reprezintă obiective dificile pentru mai multe state europene, între care şi România. Alături de România, printre statele cu probleme în îndeplinirea acestor obiective se numără Bulgaria şi Ungaria.

O analiză a portalului de informaţie europeană, Euractiv, e pesimistă în privinţa şanselor ca unele state din estul Uniunii Europene, să poată atinge obiectivele propuse de Comisia Europeană prin Strategia 2020 pentru Educaţie. În particular, România, Bulgaria şi Ungaria - ar avea probleme serioase de depăşit pentru a satisface aşteptările Comisiei.

În mare, cerinţele europene se referă la înrolarea a cât mai mulţi preşcolari în educaţia timpurie, restrângerea numărului de tineri care ştiu să citească, dar nu înţeleg conţinutul textului, creşterea semnificativă a numărului de tineri care deţin măcar o diplomă de licenţă, dar şi participarea a cât mai mulţi adulţi activi în procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii.

România nu stă bine la nici unul dintre aceste obiective, dar problemele cele mai mari se referă la proporţia alarmantă a numărului de tineri care părăsesc şcoala odată cu finalizarea gimnaziului.

Optimism la Ministerul Educaţiei

Cei mai noi membri ai Uniunii Europene se luptă să îşi ţină copiii la şcoală. Potrivit Euractiv, România şi Bulgaria sunt cazurile-problemă ale continentului. Doar un sfert dintre copiii din zonele rurale ajung la liceu, pentru că mulţi dintre adolescenţi muncesc în loc să studieze.

Cu toate acestea, oficialii Ministerului Educaţiei se declară optimişti şi spun că nu vor avea probleme să îndeplinească obiectivele europene.

Secretar de stat pentru Învăţământul Preuniversitar, Oana Badea afirmă că „trendul manifestat în ultimii ani este foarte bun. În urmă cu 10 ani, rata de părăsire timpurie a şcolii, cu alte cuvinte a tinerilor care se opreau cu Educaţia la clasa a VIII-a, era de 23%.

Ultima statistică pe care o avem, din 2008, arată că acest indicator a scăzut la 16%". Avansul se datorează măsurilor pozitive pentru comunităţile de romi, care au fost sprijinite cu locuri speciale în toate formele de învăţământ, de la grădiniţe până la facultate, mai explică oficialul Ministerului Educaţiei.

În Bulgaria, situaţia pare să fie şi mai proastă. Doar 93% din copiii de clase primare au mers la şcoală în ultimul an. Cifra scade la 82% pentru gimnaziu. Cu alte cuvinte, Sofia ar trebui să reducă la jumătate numărul copiilor care nu termină şcoala secundară, în următorul deceniu.

În schimb, Bulgaria stă bine la obiectivul universitar: creşterea numărului de tineri care deţin o calificare universitară până la cel puţin 40%, până în 2020. Deja, în anul universitar 2009-2010, mai mult de o treime din tineri erau înrolaţi în învăţământul superior. România e nu e foarte departe, situându-se aproape de media europeană actuală, de 30%.

Cum stau ceilalţi est-europeni

Lideri, cel puţin în privinţa obiectivelor pe care şi le-au propus, sunt Polonia, Cehia şi Slovacia. Nici una dintre cele trei ţări nu are probleme în privinţa părăsirii premature a studiilor, toate fiind deja sub obiectivul european de 10%. Mai mult, Polonia este ţara care stă cel mai bine din acest punct de vedere la nivelul întregii Uniuni Europene. În prezent, doar 5% din elevii polonezi nu termină şcoala secundară, iar Ministerul Educaţiei de la Varşovia crede că mai poate reduce acest număr.

Polonezii şi-au stabilit un obiectiv ambiţios de 45% şi în privinţa tinerilor care trec prin învăţământul superior (cu 5 procente peste pragul UE). Cehii şi slovacii intenţionează să negocieze ponderi mai mici, de aproximativ 30%.

Vestul Europei ţine standardele ridicate

În Franţa, învăţământul a suferit schimbări majore în ultimii cinci ani. Franţa are o rată de abandon şcolar destul destul de ridicată, de 18%, dar situaţia s-ar putea remedia rapid, căci Guvernul de la Paris a stabilit prin lege că familiile elevilor chiulangii nu mai pot încasa alocaţii din partea statului.

În schimb, Franţa se poate lăuda cu una dintre cele mai educate populaţii tinere. În 2008, 42% din tinerii francezi cu vârste cuprinse între 25 şi 34 ani aveau deja o diplomă de licenţă. Parisul doreşte ca jumătate din actuala generaţie de elevi să obţină o diplomă, cel mai târziu până în 2015.

Germania, care acceptă obiectivele din strategia 2020, le îndeplineşte deja - atât în privinţa abandonului şcolar, cât şi a procentului de tineri cu educaţie superioară.

Citeşte şi:

A lăsat Moldova pentru școală în Capitală