Bebeluşii, „profesori“ de empatie pentru tineri

Un băiat îl consolează pe bebeluşul venit în vizită la şcoală

Din Canada şi până în Noua Zeelandă, copii cu vârste de până la un an sunt duşi în vizită la şcoli, într-un program care-i învaţă pe elevi să accepte diferențele și se poarte mai frumos unii cu ceilalţi.

Imaginaţi-vă o sală de clasă. Pauza tocmai s-a încheiat, iar copiii strigă unii la alţii peste bănci, încă prinşi în jocul din curtea şcolii. Profesorul le face semn să se liniştească. În acest timp, instructorul programului „Roots of Empathy" (Rădăcinile empatiei) întinde pe podea o pătură verde.

Ca vrăjiţi, copiii se aşază turceşte de jurul păturii şi aşteaptă în linişte. Uşa clasei se deschide şi o femeie apare cu un bebeluş în braţe. Fără vreo introducere, copiii încep să-i cânte un cântecel de bun-venit. Nu-i prima dată când îl întâlnesc.

Mama se aşază pe pătura verde şi pune bebeluşul în mijloc. Copiii o întreabă ce s-a întâmplat în ultima lună de când nu l-au mai văzut: i-a diversificat dieta? Se poate rostogoli acum? I-a ieşit primul dinte? Aceasta este o scenă tipică pentru ce se întâmplă în clasele în care se desfăşoară programul „Roots of Empathy".

Un părinte îşi aduce bebeluşul la şcoală o dată pe lună, timp de nouă luni. În acest timp, copiii observă cum se dezvoltă bebeluşul de la o lună la alta şi încearcă să-i descifreze emoţiile.

Ora de dragoste

Un instructor conduce ora. Tot el se întâlneşte cu elevii înainte şi după vizită pentru a discuta despre ce face bebeluşul, despre cum interacţionează cu părintele şi dacă sentimentele lui sunt asemănătoare cu ale lor. Practic, este un curs despre relaţionare, înţelegere şi, mai presus de toate, despre dragostea necondiţionată.

Bebeluşul încălzeşte inima înrăită a bătăuşilor şi o deschide pe cea timorată a copiilor retraşi. Îi iubeşte pe toţi la fel, indiferent de diferenţele dintre ei, iar copiii se regăsesc în vulnerabilitatea, curiozitatea şi nevoia de siguranţă a bebeluşului.  

Mary Gordon îşi prezintă cartea despre empatie  Foto: globalgiving.co.uk

Ei înţeleg că fiecare copil vine pe lume cu un temperament şi un ritm de dezvoltare proprii şi că învăţând despre emoţiile bebeluşilor, învaţă de fapt despre sentimentele lor şi ale altora. E o călătorie în care copiii se transformă.

Programul a fost gândit diferit pentru patru grupe de vârstă: grădiniţă, clasele I-III, clasele IV-VI şi VII-VIII. De pildă, la vizita bebeluşului, copiii de 5 ani învaţă limbajul emoţiilor şi au ocazia să facă multă mişcare, respectându-li-se astfel nevoia de a fi activ implicaţi şi de a-şi povesti experienţele. Cei de 10 ani învaţă în plus despre contagiunea emoţiilor şi despre sentimentele contradictorii, un concept pe care cei de 5 ani nu l-ar înţelege. Cei de 15 ani au ocazia să afle şi despre greutăţile vieţii de părinte, ce înseamnă să ai grijă de un bebeluş şi să reflecteze la implicaţiile pe termen lung.

În comunităţile în care şcolile se confruntau cu abandon şcolar din cauza sarcinilor timpurii, profesorii au fost de acord că înţelegerea nevoilor emoţionale şi fizice ale bebeluşilor şi a importanţei primului an de viaţă în dezvoltarea ulterioară este crucială pentru adolescenţi.  Interacţionând cu un bebeluş, tinerii înţeleg că fiecărui copil i se cuvine să aibă părinţi capabili să îi ofere cea mai bună viaţă posibilă.  

Elevii, în timpul unei întâlniri cu bebeluşul   Foto:  imateachingmom.blogspot.com

Bebeluşul devine astfel un laborator pentru dezoltarea umană: fizică, socială, emoţională, intelectuală, morală şi spirituală. La întâlniri, elevii sunt învăţaţi să gândească, sunt încurajaţi să vorbească, să participe la un grup în care nu există întrebări stupide sau răspunsuri greşite.

Experienţe comparate

Bebeluşul creşte sub ochii elevilor care au ocazia să compare dezvoltarea lui cu a lor şi să exploreze legăturile dintre sentimentele bebeluşului şi propriile sentimente. De pildă, când acesta încearcă să stea în picioare fără niciun ajutor, dar cade înapoi de fiecare dată, copiii recunosc propria frustrare din timpul unui joc sportiv, atunci când nu reuşesc să arunce mingea la coş sau să dea gol.

Un program pe trei continente

În 1996, educatoarea de origine canadiană Mary Gordon a creat programul „Roots of Empathy" care îi învaţă alfabetul emoţiilor pe copiii de şcoală, în cel mai irezistibil mod: cu ajutorul bebeluşilor. În contextul în care şcolile din întreaga lume abundă de poveşti despre marginalizare şi agresivitate, empatia este o abilitate esenţială pentru o interacţiune socială mai puţin contondentă.

Programul a trecut graniţele Canadei şi a început să fie popular în 1999, după masacrul de la liceul american Columbine, când un elev şi-a împuşcat colegii. Evaluările internaţionale făcute programului indică o diminuare a comportamentului agresiv şi o creştere a celui prietenos, copiii învăţând să împartă lucruri cu ceilalţi, să-i ajute şi să-i înţeleagă pe colegii lor de clasă.  
 
„Vrem să schimbăm lumea, copil cu copil"

În acest moment, programul se desfăşoară în Canada, Insula Man, Noua Zeelandă, Irlanda de Nord, Republica Irlanda, Scoţia şi SUA, ajungând anul trecut la 373.000 de copii.

„Am avut instinctul că dragostea dezvoltă creierele şi credinţă în puterea relaţiei dintre mamă şi bebeluşul ei, precum şi că într-adevăr copiii pot schimba lumea. Vrem să schimbăm lumea, copil cu copil, ceea ce înseamnă că ne dorim să ajungem peste tot, dar nu putem face totul deodată ", spune Mary Gordon într-un interviu pentru seechangemagazine.com.

„Nu mi-a trecut niciodată prin cap că ar putea să nu funcţioneze, atâta încredere am în integritatea copiilor, şi e plăcut să văd că rezultatele o confirmă. Am ştiut că dacă lucrăm cu copii şi le oferim oportunităţi, ei îşi vor crea lumea pe care o merită", conchide Gordon

"Nu mi-a trecut niciodată prin cap că ar putea să nu funcţioneze, atâta încredere am în integritatea copiilor, şi e plăcut să văd că rezultatele o confirmă.''
Mary Gordon fondator „Roots of Empathy"