Agenţia Antidrog se plânge de lipsa banilor

Psihologul Diana Şerban, şeful serviciului de reducere a cererii de droguri (prevenire şi asistenţă a consumatorilor) din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog, susţine că România nu ar putea combate consumul de etnobotanice fără campanii de prevenire finanţate corespunzător.

De luni întregi, autorităţile încearcă să găsescă soluţii pentru a stopa fenomenul consumului de etnobotanice. Există o soluţie pentru a fi oprit?

Soluţia legislativă în sensul interzicerii totale a acestor substanţe sau a magazinelor care comercialiază produse care conţin aceste substanţe, din punctul meu de vedere nu există şi realitatea din celelalte state demonstrează asta tocmai datorită spectrului larg de produse sub acoperirea cărora pot fi comercializate aceste substanţe cu efect psihoactiv. Singura alternativă este ca statul să conştientizeze nevoia alocării unor fonduri foarte mari pentru campaniile de prevenire pe termen lung care să meargă pe mai multe arii de intervenţie: în şcoală, familii, grupuri de adolescenţi aflaţi în risc.

De ce consumă elevii?

Factorii de risc sunt: disponibilitatea drogurilor pe piaţă, nivelul crescut de acces la punctele de vânzare a acestora, permisivitatea legilor, vulnerabilitatea emoţională, imaginea de sine, anturajul, situaţia din familie, nivelul economic scăzut sau crescut, traumele etc. Din păcate, vârsta de debut în consum a scăzut drastic până la vârsta de 10-11 ani.

Cât durează recuperarea unui consumator?

Mecanismul de dependenţă psihologică este acelaşi ca la fumat, jocuri de noroc etc. Dependenţa fizică se tratează în regim intraspitalicesc (între 7 şi 21 de zile) sau ambulatoriu, timp în care se administrează tratament simptomatic. După această perioadă persoana iese „curată" din punct de vedere fiziologic. Însă problema este dependenţa psihologică. Durata unei reabilitări psihologice este cuprinsă între 6 luni şi 2 ani.

Şcoala oferă destule informaţii despre droguri?

Din punctul meu de vedere, ar fi utilă alternarea tipului de învăţământ informativ cu cel de tip formativ. Practic, elevul să fie format, să i se dezvolte abilităţile, capacităţile, astfel încât să fie o persoană mai puţin vulnerabilă, să poată face faţă unor situaţii extreme.

Ce efecte pot avea drogurile etnobotanice?

Majoritatea persoanelor care ajung la serviciile de urgenţă manifestă agresitivitate îndreptată fie contra propriei persoane, fie contra celorlalţi, tendinţe de suicid, lipsa apetitului alimentar,  probleme de gestionare a somnului, agitaţie psihomotorie.

Cum se pot feri tinerii de etnobotanice?

În primul rând, tinerii trebuie să se informeze şi să cunoască efectele pe care le au aceste substanţe, tocmai datorită faptului că nu se cunosc substanţele din componenţa  produsului respectiv, fiind vorba de combinaţii chimice efectul este impredictibil. E ca şi când ai înghiţi o pastilă despre care nu se cunoaşte nimic şi care poate genera efecte dramatice. Tinerii trebuie să înţeleagă că această categorie de droguri este cea mai periculoasă, dăunătoare şi impredictibilă asupra sănătăţii fizice şi mentale.

În ce stadiu se prezintă consumatorii la medic?

Cei mai mulţi se prezintă la unităţile de primiri Urgenţă şi sunt aduşi de familie sau prieteni şi sunt în acea fază de agitaţie şi agresivitate. Părinţii află de regulă când simptomele şi schimbarea de comportament sunt foarte evidente. Iniţial nu poţi să distingi un consumator de droguri, mai ales că el ştie să se ascundă. Părintele îşi dă seama când copilul devine foarte agresiv, când notele încep să scadă la şcoală, când creşte absenteismul la ore sau când, din contră părinţii, îl găsesc ca pe „o legumă", stând numai la calculator.

Câte persoane beneficiază de asistenţă de specialitate în centrele ANA?

În 2010, au fost aproximativ 1.700 de persoane care au beneficiat de asistenţă medicală, psihologică şi socială. Centrele de tratament din Bucureşti au liste de aşteptare cu câte 50-100 de persoane.

Ce campanii de prevenire urmează să desfăşoare ANA?

Elaborăm o campanie de prevenire a consumului de „etnobotanice", prin formarea unui număr de 80 de educatori care vor implementa 240 de sesiuni de informare, de care vor beneficia aproape 8.000 de elevi şi studenţi. Pentru această campanie (care include un spot audiovideo, 20.000 de ghiduri şi broşuri, precum şi o componenţă de petrecere a timpului liber prin teatru în licee) avem nevoie de 80.000 - 90.000 de euro, iar pentru această sumă suntem în negocieri cu Primăria Capitalei. În martie 2009, ANA a fost reorganizată la nivelul Poliţiei Române, ocazie cu care a pierdut şi statutul de ordonator de credite şi personalitatea juridica. Multe fonduri pe care agenţia le avea din proiecte au fost blocate. Singurii bani pe care îi putem accesa sunt cei de la bugetul de stat. Statul ar trebui să aloce de cel puţin zece ori mai mulţi bani pentru campaniile de prevenire a consumului de droguri. Programul naţional de asistenţă integrată a consumatorilor de droguri are anul acesta un buget de aproximativ 2.550.000 de lei, în care intră achiziţionarea de medicamente, centrele de asistenţă, operaţionalizarea comunităţii terapeutice de la Dejani şi restul de subprograme.

Etnobotanicele fac victime în continuare

În timp ce autorităţile se chinuiesc să găsescă soluţii pentru interzicerea etnobotanicelor, substanţele nocive sunt la îndemâna minorilor şi continuă să facă victime. Săptămâna trecută, o elevă în vârstă de 15 ani de la Liceul „Ion Heliade Rădulescu" din Târgovişte a ajuns la spital în stare gravă după ce „a tras doar un fum", dintr-o ţigară ce conţine substanţe halucinogene. Evenimentul s-a petrecut într-o pauză, iar eleva a fost transportată de urgenţă la spital după ce a prezentat ameţeli, vărsătură şi stări de leşin. Tânăra a fost stabilizată şi va rămâne sub observaţie.

"Statul ar trebui să aloce de cel puţin zece ori mai mulţi bani pentru campaniile de prevenire."
Diana Şerban psiholog