Olimpicii români pariază pe educaţia occidentală

Câştigătorii premiilor I la olimpiadele din acest an se gândesc serios să studieze la o universitatede prestigiu de peste Ocean. Liceenii spun că alte state alocă fonduri substanţiale învăţământului şi cercetării şi astfel au mai multe şanse să-şi construiască o carieră.

Bianca Bănică (16 ani) , elevă în clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Carol I" din Feteşti, Ialomiţa, a câştigat recent premiul I la Olimpiada naţională de Limba română, dar şi premiul II şi cel special la faza internaţională. Pe viitor, Bianca se gândeşte, suprinzător, să studieze Medicina, dar nu exclude nicio carieră în comunicare sau relaţii internaţionale.

Eleva spune că ar pleca să studieze în străinătate, dacă ar avea şansa obţinerii unei burse. „Aş lăsa România în urmă fără regrete. Motivele sunt deja binecunoscute: situaţia financiară şi aprecierea profesională, chiar şi oportunitatea de a avansa, de a-ţi construi o carieră", consideră fata. Nelipsită de la concursurile naţionale şi internaţionale din clasa a VI-a, în palmaresul Biancăi se mai regăsesc multiple premii I, II şi III, dar şi distincţii speciale obţinute la limba română, engleză, franceză şi biologie.

Deşi a obţinut destule rezultate notabile la concursurile la care a participat, Bianca Bănică nu pune preţ pe recompensele oferite de stat, care au însumat până în prezent doar 210 lei. Din aceştia, 120 de lei a primit pentru premiul I la olimpiada naţională şi 90 de lei pentru două premii obţinute la olimpiada internaţională.

Recompensă spirituală

„Bucuria şi mândria celor din jur valorează totul pentru mine", spune Bianca. Până când va termina liceul, eleva trebuie să facă faţă problemelor cu care se confruntă sistemul educaţional din România. „Învăţământul românesc merge cam târâş. Se pune accentul pe prea multă teoretizare şi prea puţină practică. Cantitativ, nu şi calitativ", este de părere Bianca Bănică.

Greva profesorilor este justificată

Olimpica nu este afectată în mod direct de greva cadrelor didactice, dar, prin prisma faptului că mama sa este profesoară de fizică, spune că protestul acestora este justificat. „Măsurile constând în reduceri de 25% sunt fatale pentru profesori. Salariile lor sunt deja foarte mici,
nu vor mai rămâne cu nimic după această măsură. E foarte greu să te descurci, să mai vrei să lucrezi în astfel de condiţii", spune Bianca.

În schimb, Ruxandra Stăneci a renunţat la visul de a studia în străinătate, deoarece nu crede că ar rezista departe de familie. Este elevă în clasa a IX-a la Colegiul Naţional „Gheor­ghe Lazăr" din Sibiu şi a obţinut locul I la Olimpiada naţională la Limba engleză. Pentru că a obţinut note maxime la probele orale şi o medie finală de 9,77, Ruxandra a primit şi premiul special „Peter Grimm", din partea juriului.

Eleva are o experienţă destul de bogată în competiţiile şcolare. A început să participe la diferite concursuri din clasa a V-a, însă premiul obţinut acum este cel mai important. În clasa a VI-a şi a VIII-a a câştigat locul al II-lea la proba de engleză la Concursul „Cangurul", a obţinut un loc III la Concursul Interjudeţean de matematică „Gheor­ghe Lazăr", în clasa a VII-a, şi tot atunci s-a calificat la faza naţională la olimpiada de limba română.

Optimistă în România

 „În anii anteriori îmi doream să plec să studiez în străinătate, dar am realizat că nu aş putea sta departe de familie, de cei dragi şi de ţara în care m-am născut. Îmi place aici şi sper să reuşesc să schimb ceva. Tocmai de aceea mă gândesc să aleg Facultatea de Ştiinţe Politice", spune olimpica.

Ruxandra Stăneci consideră că şcoala este o punte de lansare pentru  o carieră de succes şi tocmai de aceea a încercat întotdeauna să aibă rezultatele cele mai bune. Adolescenta spune că a început să facă engleză încă din clasa I, iar asta a ajutat-o foarte mult la olimpiadă. Ruxandra a fost răsplătită doar cu 100 de lei şi foarte multe cărţi, pentru reuşita ei. „Eu nu am mers la olimpiadă pentru acei bani. Am mers pentru mine şi mă bucur că am reuşit să arăt ce pot", spune eleva.

Prea multă teorie

Ruxandra apreciază că este păcat că elevilor buni nu li se oferă oportunităţi pentru a rămâne în ţară după terminarea studiilor şi crede că tocmai din această cauză foarte mulţi aleg străinătatea. Cât despre învăţământul românesc, tânăra spune că se pune prea mult accent pe teorie şi prea puţin pe practică.

Cariere internaţionale

Răzvan Postolache, 21 de ani, urmează cursuri de publicitate la Universitatea Coventry din Marea Britanie. A fost admis în 2008, după absolvirea Colegiul Bilingv „George Coşbuc" din Bucureşti.

„M-am hotărât să aplic pentru Marea Britanie după ce am asistat la o prezentare făcută la liceul meu de Centrul de Consiliere pentru Studii în Străinătate (Study Abroad Advising Center). Ştiam că Regatul Unit are o tradiţie academică bogată şi veche", dezvăluie Răzvan unul dintre motivele pentru care a făcut alegerea.

Ana Becheru, 21 ani, absolventă a Colegiului Carol I din Craiova, studiază arhitectura la Universitatea Kent din Marea Britanie. În primul an de facultate a înfiinţat Societatea Studenţilor Români de la Kent, pentru a-i ajuta pe cei care veneau la studii.

Ionuţ Mărieş, 21 de ani, a absolvit Colegiul Naţional Gheorghe Şincai din Baia Mare şi în prezent urmează cursuri de comunicare la Universitatea Aarhus din Danemarca. Despre sistemul de educaţie danez spune că e diferit de cel din ţară.

„Aici accentul este pus pe lucrul în echipă şi proiecte. În fiecare săptămână avem de făcut alt proiect. Ceea ce îmi place deosebit de mult este faptul că la examene tot timpul am lucrat pe cazuri reale", a explicat Ionuţ.

Un alt student, Victor Şolea, 21 de ani, învaţă astronomia la Universitatea din Helsinky, Finlanda. Tânărul arată că fiecare student are un profesor îndrumător care îl ajută la conceperea parcursului academic personal. „Cadrele didactice sunt în temă şi încearcă să ne prezinte cele mai recente rezultate, cu accentul pe munca proprie", a spus Victor.

Educaţia occidentală contează

Studiile făcute de Liga Studenţilor Români în Străinătate (LSRS) arată că Marea Britanie este prima opţiune europeană a studenţilor români. Potrivit estimărilor, numărul tinerilor români plecaţi afară depăşeşte 50.000.

Potrivit datelor de la LSRS, după Marea Britanie, în topul preferinţelor studenţilor români urmează Franţa, Italia, Danemarca, Germania, Olanda şi Spania. Alegerea Italiei şi a Spaniei ca destinaţie de studiu are loc din motive de apropiere culturală, iar în ţările nodice datorită gratuităţii.

Consilierii de carieră susţin că alegerea sistemului de educaţie şi pregătirea dosarului sunt cele mai importante lucruri, atunci când studenţii se hotărăsc să plece la studii în străinătate.

„Noi recomandăm tinerilor să înceapă pregătirea dosarului cu 8-12 luni înainte de începerea programului de studiu", spune Bogdan Kochesch, coordonatorul serviciului de consiliere Edmundo.  ; Au colaborat Cristian Şuca, Elena Dumitra, Flaviu Dincă, Georgiana Voineagu

Recompense slabe de la stat

Liceenii spun că participă la olimpiade din plăcere, şi nu pentru satisfacţia materială oferită de stat, care este destul de mică. Astfel, premiul I la Olimpiada naţională de română „valorează" 120 de lei, iar la engleză, doar 100 de lei.

La informatică, primul loc este recompensat cu 240 de lei. Lucrurile se schimbă puţin când vine vorba de Olimpiada naţională de matematică. Aici, premiul I poate valora şi 500 de lei.

Studiile în străinătate costă prea mult

Lucian Teodor Vlădăşel (foto) este elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional Carol I din Craiova. El a obţinut numeroase premii la olimpiadele de limba engleză (locul I la faza naţională, în 2010), matematică şi economie.

Lucian ar fi vrut să studieze din vară în străinătate, dar situaţia financiară l-a oprit. „Costurile sunt foarte mari: 50.000 de dolari pentru un an, în SUA, 30.000 de euro în Germania. Voi da la Relaţii Economice Internaţionale, în Bucureşti. Deşi am avut rezultate bune la engleză, aş vrea să urmez o carieră în economie", spune elevul. 

Lucian este dezamăgit de sistemul de învăţământ din România: „Vor să ne scoată pe toţi la fel. Ar trebui ca un profesor să predea la mai puţini elevi, nu la 30, ca acum". Greva generală din învăţământ nu îl sperie. „Sunt convins că nu se va îngheţa anul şcolar. Ar fi prea multe pierderi", spune liceanul.

Vrea să fie cercetător în altă ţară

Mihai Radu Popescu (foto) este elev în clasa a IX-a la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân" din Constanţa şi deţine în palmares medalia de aur la olimpiada  internaţională de ştiinţe pentru juniori, marele premiu la Concursul naţional Evrika şi locul I la olimpiada judeţeană de chimie. În acest an a câştigat şi locul I la Olimpiada naţională de fizică. Asemenea altor adolescenţi capabili de performanţe, Mihai visează să îşi continue studiile în străinătate.

„Universităţile din alte ţări stau mult mai bine la capitolul dotări. Şi, în plus, chiar îmi doresc să ajung cercetător într-un institut din străinătate", spune Mihai. Elevul acuză sistemul de învăţământ românesc că pune prea mult accent pe teorie, în detrimentul practicii. Mihai mai spune că nu se gândeşte deocamdată la evaluările de final de studii liceale, deoarece până atunci se pot schimba multe.

Preferă să studieze în străinătate

Mihai Barbu (foto) are 16 ani şi este elev în clasa a IX-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. El a câştigat premiul I la Olimpiada naţională de matematică.

„E de preferat să fac facultatea în afară, datorită condiţiilor, care sunt mult mai bune. De asemenea, se acordă mai multe fonduri pentru cercetare şi practică, deci ai mai multe şanse să faci ceva", spune Mihai, care se simte atras, în ultima vreme, şi de fizică.

Liceanul se pregăteşte constant pentru concursuri. „Poate am sacrificat puţin din timpul meu liber, dar oricum reuşesc să fac sport, mie îmi place fotbalul. Mă relaxez şi când lucrez la matematică, e ca un hobby", mai spune elevul.

Olimpicul îi susţine pe profesori în demersul lor de a protesta. „Munca lor este foarte dificilă, e normal să recurgă la grevă dacă nu sunt mulţumiţi de salariu", explică Mihai.

Vrea la o universitate de prestigiu

Filip Chindea (foto) are 18 ani, este elev în clasa a XI-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti şi câştigător al premiului I la Olimpiada naţională de Matematică. „Particip la olimpiade din gimnaziu. În clasa a VIII-a am obţinut punctajul maxim la Balcaniada pentru juniori la matematică", spune Filip.

Pasiunea pentru această ştiinţă s-a născut în gimnaziu, când profesorul de matematică a observat că are înclinaţii şi i-a făcut un program individual de pregătire.  Filip vrea să studieze în continuare matematica şi informatica, dar nu s-a hotărât dacă să se înscrie la o facultate în ţară sau în străinătate.

„Trebuie să fie una de prestigiu. Şi Institutul de Cercetare din Bucureşti ar fi o variantă", arată olimpicul. El spune că are câteva nemulţumiri legate de sistemul de învăţământ, în ceea ce priveşte reformarea programei, care nu s-a actualizat în timp. Filip consideră că greva profesorilor ar putea fi o problemă pentru liceenii din an terminal.