De ce nu avem nicio universitate în top 500 online?

Instituţiile de învăţământ superior româneşti nu se află în primele 500 ale lumii, potrivit Top Webometrics care măsoară performanţele online. Absenţa instituţiilor academice româneşti din top se explică prin lipsa investiţiilor în site-uri performante.

Specialiştii explică lipsa istituţiilor din România din orice fel de top, prin faptul că universităţile nu ştiu să-şi facă reclama potrivită.

Costin Elefteriu, secretarul general al Ligii Studenţilor Români în Străinătate, susţine că există, cel puţin teoretic, o corelare foarte bună între clasamentul academic şi clasamentul pe internet. Dacă o universitate este puternică, dezvoltă activităţi de cercetare şi lucrări academice de calitate, atunci şi site-ul ar trebui să fie bogat în informaţii.

„În felul ăsta îţi creşte şi numărul de pagini. Prestigiul universităţii se traduce şi în numărul de link-uri către site", consideră Elefteriu. El mai spune că topul este foarte relevant pentru măsurarea prezenţei universităţilor în lumea globalizată a web-ului.

Ideile trebuie vândute bine

„E vorba, în primul rând, de un marketing prost gândit sau neadecvat al acestor instituţii. Noi, românii, nu ştim să ne vindem, iar asta e o observaţie general valabilă. Şi chiar dacă unii ştiu teoretic, nu se investeşte destul în acest lucru, adică în profesionalismul imaginii sau prezenţei online", susţine Elefteriu. Universităţile din străinătate pun mare preţ pe departamentul de relaţii publice şi marketing.

„Cred că poziţionarea universităţilor româneşti în acest clasament este un semnal de alarmă, sau, din contră, poate fi un stimulent. Globalizarea nu «iartă» nici piaţa educaţională, dimpotrivă. Astăzi, trebuie să faci performanţă ca universitate pe o piaţă mondială şi niciun aspect nu trebuie lăsat la voia întâmplării, cu atât mai puţin modul de prezentare şi ideea de a folosi la maximum potenţialul pe care-l ai", mai arată Elefteriu.

Specialistul susţine că există cazuri în care o universitate românescă de o anumită valoare academică este întrecută de o altă universitate străină, care poate să aibă o valoare reală mai scăzută, dar care ştie să se pună în evidenţă mai bine.

„În final, cred că asta poate fi o temă de gândire rezultată din acest story: că noi, românii, nu scoatem în evidenţă decât puţin din ceea ce facem", conchide Elefteriu.

Iaşiul bate Bucureştiul

Universităţile americane domină topul Webometrics, ediţia din iulie 2010. Clasamentul este realizat pe baza informaţiilor care se găsesc pe paginile de internet ale 12.000 de instituţii de învăţământ superior, iar primele 5 locuri sunt ocupate de celebrele Harvard, MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts), Stanford, Berkeley (California) şi Cornell.

Universităţile româneşti sunt departe de aceste vârfuri. Nu doar că niciuna dintre instituţiile academice din România nu se află în top 500, dar numai două sunt printre primele 1.000. Cea mai bună performanţă o are Universitatea „Al I. Cuza" din Iaşi, aflată pe locul 576, urmată la mare distanţă, (locul 941) de Universitatea Bucureşti. Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca este pe locul 1.007, iar Politehnica din Bucureşti - pe 1.055.

În general, universităţile româneşti sunt în scădere faţă de anii anteriori. În 2008, Politehnica din Bucureşti era printre primele 500, iar între timp a pierdut încă 500 de poziţii. Lipsa de performanţe nu-i miră pe specialişti. Ei spun că universităţile româneşti au un mare potenţial de dezvoltare, dar stau prost la transparenţă, iar rectorii lor preferă stilul de conducere colegial în locul celui managerial. Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei, arată că toţi rectorii vin cu declaraţii „sforăitoare" la începutul anului universitar şi se opresc la atât.

Management ca-n timpul socialismului

„Nu se vede niciun progres, în ciuda declaraţiilor rectorilor că vor face şi vor drege. Potenţialul de schimbare al universităţilor este de fapt foarte fragil. Putem spune că, într-o oarecare măsură, instituţiile universitare sunt conduse după stilul societăţii socialiste multilateral dezvoltate. În loc să dezvolte câteva domenii foarte bine, universităţile noastre scot în fiecare an specializări noi", explică Mircea Miclea. Profesorul face o comparaţie cu universităţile străine competitive şi arată că instituţii precum Oxford sau Cambridge nu deschid în fiecare an programe noi.

„Site-urile de la noi s-au mai schimbat, dar nu în privinţa informaţiilor esenţiale precum cheltuielile financiare, cheltuielile cu salariile, cu deplasările şi cu investiţiile. Măsurile de etică din universităţi sunt netransparente. În străinătate, atitudinea este să susţină cercetarea. La noi, rectorii îşi promovează propria imagine prin universitate", conchide Miclea.

Şi Alexandru Ghiţă, preşedintele Educativa, arată că puţine universităţi din România pun preţ pe comunicarea cu exteriorul.

„Universităţile duc lipsă de lideri adevăraţi. Ele ar putea să comunice despre procesul educaţional, despre relaţiile cu partenerii, despre proiectele de cercetare, dar nu fac asta", a spus Alexandru Ghiţă.

Vasile Işan, rectorul Universităţii din Iaşi - cel mai bine cotată dintre cele româneşti, arată că site-ul său a crescut constant în ultimii ani. În 2008 nu se afla nici în primele 1.000, acum a ajuns pe locul 576. „Este un loc mulţumitor, dar nu îndeajuns. Mai avem multe lucruri de făcut, şi nu atât în privinţa marketingului educaţional, cât mai ales legat de activitatea de cercetare", a spus Vasile Işan. Rectorul ieşean crede că alte universităţi locale ar avea site-uri mai bune, şi dă ca exemplu ASE, Universitatea Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Răzvan Bobulescu, preşedintele de onoare al Federaţiei „Alma Mater", susţine că universităţile româneşti mai trebuie să investească serios în organizarea informaţiei de pe internet. „Acest top se referă la vizibilitatea pe internet şi există softuri care contabilizează numărul de vizitatori. Ca să ajungi în topuri internaţionale de tipul Webometrics îţi trebuie finanţări serioase. Nu stăm atât de bine pe cât ar trebui să stăm. Dar faptul că suntem în primele 1.500 universităţi din 12.000 de instituţii monitorizate este un lucru bun. Trebuie să învăţăm să ne vindem marfa pentru că multe dintre universităţi fac lucruri bune, dar nu le pun pe internet şi de aici pierd", a spus Bobulescu.

Criterii de clasificare

Topul Webometrics ia în calcul informaţii de pe site-urile universităţilor precum: complexitatea lor, numărul de linkuri către site, lucrările academice publicate pe pagina de internet, dar şi numărul referinţelor către lucrări şi calitatea acestora.

Universităţile câştigătoare din 2010

Universităţile americane domină de ani buni topurile privind accesibilitatea şi transparenţa pe internet. În clasamentul dat publicităţii de Webometrics la sfârşitul lunii iulie, diferenţele faţă de anul trecut sunt minime în privinţa primelor 5, de pildă.

Universitatea Harvard a trecut pe primul loc, la schimb cu M.I.T. - reputatul Institut Tehnologic din Massachusetts. Următoarele 3 sunt, de asemenea, celebre universităţi americane: Standford, Berkeley, Cornell. Singura universitate europeană din primele 30 este Cambridge, din Marea Britanie.

În primele 40 se mai află doar 3 instituţii neamericane: Universităţile canadiene din Toronto şi British Columbia, precum şi ETH Zurich din Elveţia. Abia apoi urmează celebra universitate britanică Oxford, Universitatea din Tokyo şi Universitatea din Edinburgh. Din Europa, topul mai recunoaşte performanţele universităţilor din Oslo (Norvegia) şi Helsinki (Finlanda), dar universităţile din Germania, Franţa, Italia şi Spania sunt plasate relativ prost.

Cercetarea mai arată că nici universităţile britanice nu stau mai bine în comparaţie cu ceilalţi ani. Acelaşi top arată că universităţile din Japonia, Hong King şi Singapore sunt primele din Asia. Cel mai prost stau universităţile din America Centrală, unde cea mai bună poziţie o ocupă Universitatea din Mexic.

Top 15 Mondial

1 Universitatea Harvard SUA
2 Institutul de Tehnologie din Massachusetts SUA
3 Universitatea Stanford SUA
4 Universitatea California Berkeley SUA
5 Universitatea Cornell SUA
6 Universitatea Michigan SUA
7 Universitatea din Minnesota SUA
8 Universitatea din Washington SUA
9 Universitatea Wisonsin Madison SUA
10 Universitatea Texas SUA
11 Universitatea din Pennsylvania SUA
12 Universitatea Columbia din New York SUA
13 Universitatea Carnegie Mellon SUA
14 Universitatea Illinois SUA
15 Universitatea California Los Angeles SUA

Top 15 Europa

1 Universitatea Cambridge, Marea Britanie
2 Institutul Federal de Tehnologie, Zürich, Elveţia
3 Universitatea Oxford, Marea Britanie
4 Universitatea Edinburgh, Marea Britanie
5 Universitatea din Oslo, Norvegia
6 Universitatea Helsinki, Finlanda
7 Universitatea Norvegiană de Ştiinţă şi Tehnologie
8 Colegiul Universitar, Londra, Marea Britanie
9 Universitatea din Viena
10 Şcoala Politehnică din Lausanne, Elveţia
11 Universitatea din Geneva, Elveţia
12 Universitatea Southampton, Marea Britanie
13 Universitatea din Bologna, Italia
14 Universitatea Pierre şi Marie Curie, Franţa
15 Universitatea Utrecht, Olanda

Top 10 România

1 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi (locul 576 în lume)
2 Universitatea din Bucureşti (locul 941 în lume)
3 Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (locul 1.007 în lume)
4 Universitatea Politehnică din Bucureşti (locul 1.055 în lume)
5 Academia de Studii Economice din Bucureşti (locul 1.136 în lume)
6 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" din Iaşi (locul 1.262 în lume)
7 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (locul 1.387 în lume)
8 Universitatea Politehnică din Timişoara (locul 1.461 în lume)
9 Universitatea de Vest din Timişoara (locul 1.700 în lume)
10 Universitatea din Craiova (locul 1.729 în lume)