Adevarul.ro

Clasificarea universităţilor, proces demarat în primăvară şi care ar fi trebuit să se încheie până acum, îi pune în încurcătură pe cei care intenţionau să se înscrie la un masterat. Rectorii universităţilor private, dar şi unii conducători ai unor universităţi de stat se plâng că nu pot organiza deocamdată concursurile de admitere.

Un lucru e cert: nimeni nu contestă nevoia unei ierarhizări mai corecte a universităţilor, motiv invocat de altfel de Ministerul Educaţiei în demararea procesului de clasificare a universităţilor. Rectorii susţin însă că procesul nu a fost bine gândit, a fost pus în practică pripit, ceea ce nu a făcut decât să creeze confuzie în rândul celor care doreau să se înscrie în această toamnă la un masterat, dar şi printre universităţi, mai ales că multe dintre ele abia acreditaseră, în urmă cu un an sau doi unele programe de masterat. Pottrivit vechii legi a educaţiei, această acreditare ar fi urmat să rămână valabilă timp de cinci ani. În practică, rectorii nu ştiu acum dacă acest lucru mai este valabil.

Unele universităţi au făcut înscrieri

Potrivit datelor ARACIS (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior), numărul de masterate la forma de zi, acreditate doar în 2011, a ajuns la 500. Pentru forma de ID şi fără frecvenţă au fost acreditate 27 de masterate. Costul pentru acreditarea unui program de masterat este de 3.743 lei şi ar trebui să aibă o valabilitate de 5 ani.

Corneliu Burileanu, prorector al Politehnicii bucureştene, e convins că această universitate nu va avea probleme la clasificare, motiv pentru care s-au făcut deja unele înscrieri. „Faptul că am annunţat ce masterate vom organiza este în spiritul legii, care arată că orice examen trebuie să aibă o metodologie înainte cu 6 luni. Pe de altă parte, clasificarea îţi dă dreptul să organizezi examen" a spus Burileanu.

Prorectorul mai spune că Politehnica a acreditat 150 de programe de masterat. "A fost un efort financiar. Dar chiar dacă nu ştim câte locuri avem de la buget, noi sperăm să putem organiza toate cele 150 de programe de studii", mai spune Burileanu. Profesorul susţine că „pe surse" se ştie deja care va fi punctajul. „Cred că problema este la universităţile mici. O clasificare era absolut necesară, dar nu trebuia făcută pe genunchi, în doar câteva săptămâni. S-a întârziat pentru că nu se pot strânge şi verifica datele aşa de repede", precizează prorectorul.

Din punctul său de vedere, clasificarea presupune încă un risc. „Nimeni n-a stabilit sistemul de relaţionare între clasificarea universităţilor şi ierarhiza programelor de studii! Motivul este pur şi simplu că nu sunt transparente criteriile. A trebuit să spunem, între altele, câţi studenţi cu handicap avem şi câte cadre didactice se ocupă de ei. În al doilea rând, a mai fost un criteriu despre bugetul de deplasări al profesorilor. Cum e mai bine: să plăteşti profesorii să meargă la traininguri şi cursuri sau să economiseşti banii pe timp de criză?", se întreabă Burileanu. Rectorii mai spun că studenţii sunt şi ei contorizaţi, dar rolul lor, în întregul proces, este puternic diminuat.

ASE se arată sigură pe poziţii

Ioan Gheorge Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti spune că nici nu se gândeşte că nu va putea organiza masterate. "Cine va putea face masterate de economie mai bine ca Academia de Studii Economice? Oricum clasificarea este pripită, nu se poate face o clasificare în doar două-trei luni. Părerea mea este că în 2011-2012 examenele de masterat ar fi trebuit să poată fi susţinute la fel ca în anul precedent", arată Roşca.

Rectorul este unul dintre avocaţii ideii de ierarhizare, dar e nemulţumit că unele universităţi vor lua puncte şi pentru clasificarea generală şi pentru programele de studii. „De exemplu, Universitatea din Bucureşti se poate clasifica pe locul I la general, chiar dacă unele dintre programele sale economice nu sunt cotate bine", argumentează rectorul ASE.

Îngrijorare în provincie

În cazul universităţilor de provincie, situaţia nu este deloc roz. Universitatea „Vasile Alecsandri" din Bacău nu a înscris până acum niciun student la masterat.Valentin Nedeff, rectorul de aici, arată că metodologia nu prevede preînscrieri, iar locurile trebuiau făcute publice înainte să se facă înscrierile. „E o problemă! Iar să facem liste de aşteptare e riscant, pentru că nu ştim unde ne vom încadra", spune Valentin Nedeff. Profesorul mai spune că Universitatea din Bacău are 33 de masterate acreditate.

Clasificarea trebuia să fie gata

Potrivit unei declaraţii făcute de oficiali din ministerul de resort, rezultatele clasificării universităţilor ar fi urmat să fie date publicităţii până la 10-15 august. Imediat după finalizarea clasificării ar urma să fie aprobate ciferele de şcolarizare pentru studiile masterale şi de doctorat. Admiterea a fost dealtfel amânată, tocmai pentru a putea fi realizată evaluarea. Criteriile luate în calcul în prima etapă ar fi modul în care se realizează predarea, programele proprii de cercetare (asigurarea resurselor necesare, dar şi rezultatele), relaţiile universităţii cu mediul extern, capacitatea instituţională.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, promite că procesul nu va mai dura. „Mă aştept ca această clasificare să se realizeze în timp util pentru începerea noului an universitar, astfel încât locurile de la master şi doctorat să fie acordate pe o bază reală. Nu mai putem finanţa locuri la master în universităţi care nu-şi permit acest lucru", a declarat oficialul guvernamental. 

Legea cere trei tipuri de universităţi

Noua Lege a educaţiei arată că prima prima evaluare trebuie realizată de un organism internaţional competent. Asociaţia Europeană a Universităţilor a acceptat cererea formulată de Ministerul român al Educaţiei. Evaluarea universităţilor ar urma apoi să fie reînnoită la fiecare cinci ani, de către un consorţiu format din ARACIS, reprezentanţi ai studenţilor, ai Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, şi un organism internaţional competent.

Astfel, universităţile vor fi împărţite în trei categorii: universităţi centrate pe educaţie (pot organiza doar cursuri de licenţă), universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică (pot organiza studii de licenţă şi de master) sau universităţi de cercetare avansată şi educaţie (pot organiza cursuri pentru nivelul de licenţă, master şi doctorat).

Cum se fac echivalările

În mod normal, masteratele au o durată normală de 1-2 ani, cu excepţia profesiilor reglementate (precum medicii), pentru care primele două cicluri de studii pot fi comasate, într-un program unitar de 5 sau 6 ani. Legea mai arată că diploma absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din perioada anterioară ciclurilor de tip Bologna (dinainte de 2006) este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate.