Cum ne purtăm cu copiii care au probleme
0
Elevii cu tulburări de sănătate mintală întâmpină dificultăţi de integrare în şcoală sau în colectiv. Unu din cinci copii născuţi în România suferă de sindromul ADHD, depresie, autism, anxietate, tulburări de conduită sau schizofrenie.
Cadrele didactice nepregătite, deficitul de consilieri şcolari şi lipsa unei programe adecvate pentru aceşti copii sunt principalele dificultăţi pe care le întâmpină elevii care suferă de astfel de tulburări, în sistemul de învăţământ din România. De parcă nu ar fi de ajuns, unii profesori ajung să-i discrimineze şi să-i marginalizeze pe elevii care, în ciuda faptului că au o problemă medicală, pot fi integraţi în societate cu ajutorul comunităţii.
Mărturii şocante
Organizaţia „Salvaţi Copiii" a realizat o analiză a serviciilor de sănătate mintală pentru copiii din România, iar concluziile studiului sunt şocante.
„Mi-a spus copilul acasă că doamna le-a interzis celorlalţi copii să se joace cu el şi că l-a mutat singur într-o bancă...vă daţi seama, dacă învăţătoarea le interzice copiilor să se joace cu el, ce pot face cei mici? Îl marginalizează", a povestit părintele unui copil cu probleme de sănătate mintală la un focus grup organizat de Salvaţi Copiii.
„Mi-a spus în faţă învăţătoarea: „Ori îl mutaţi ori îl las repetent". Am vorbit cu directoarea de la şcoală, dar ea mi-a spus că e treaba învăţătoarei, aşa că l-am mutat la altă şcoală", a spus un alt părinte. Studiul relevă că problemele acestor copii sunt greşit interpretate, cel puţin la început. Elevii sunt catalogaţi iniţial ca „alintaţi", „neastâmpăraţi", „mai retras" sau „cu prea multă energie".
Profesori nepregătiţi
„Dacă ar exista programe de formare pentru cadrele didactice, pentru ca ele să poată recunoaşte, la un nivel minim, tulburările acestea, ar fi ideal. În practică, copilul întâi este etichetat ca oaia neagră a clasei", susţine un psiholog în cadrul studiului.
Mai mult, nici majoritatea consilierilor şcolari nu au competenţe de sănătate mintală, iar atestarea lor de către Colegiul Psihologilor din România nu este obligatorie. De asemenea, există cazuri în care în mediu rural un consilier şcolar trebuie să acopere mai multe şcoli, ceea ce reduce timpul pe care el ar trebui să-l acorde fiecărui elev în parte.
Programa şcolară este o altă problemă pentru copiii cu tulburări de comportament. „La ciclul gimnazial, profesorii îi tratează diferenţiat, dar fără a avea o programă adaptată. Prin urmare, statutul lor de copii cu nevoi speciale încetează. La testările naţionale, ei primesc aceleaşi subiecte ca şi ceilalţi", explică un profesor. Un alt impediment în integrarea acestor copii îl constituie procedura greoaie prin care, pentru ei, se poate solicita un profesor de sprijin.
Opinia specialistului: Eleviiau dreptul la educaţie
Diana Stănculescu Psiholog
Psihologul Diana Stănculescu atrage atenţia părinţilor că elevii cu probleme de sănătate mintală au dreptul garantat de stat de a studia într-o instituţie de învăţământ normală. „Am întâlnit părinţi care nu ştiau de acest drept, care au cedat presiunilor făcute de profesorii din şcoală şi şi-au mutat copiii dintr-o parte în altă. Acest lucru a fost şi mai grav, deoarece acel copil a plecat dintr-o şcoală cu o etichetă pusă", spune specialistul.
Diana Stănculescu arată că şcolile speciale sunt pentru copiii care suferă de retard mintal, şi nu pentru cei cu ADHD, autism sau cu alte forme de tulburare de sănătate mintală.
„Părinţii trebuie să se adreseze Ministerului Educaţiei sau Inspectoratului în cazul în care copiii lor nu sunt acceptaţi la o şcoală normală. Este un abuz. Ministerul Educaţiei a trimis o scrisoare inspectoratelor şcolare prin care sublinia că orice tentativă de a exclude un copil pe astfel de motive, va fi trasă la răspundere", spune Diana Stănculescu.
Se încarcă comentariile...
