Adevarul.ro

Cu ocazia „lunii francofoniei“, elevii vâlceni au îmbrăcat şorţuleţele de bucătari şi s-au pus pe treabă. Copiii au rostit în limba lui Voltaire denumirile ingredientelor folosite şi modul de preparare, au cântat şi au învăţat despre cultura franceză.

Pentru copiii de clasa a VI‑a de la Şcoala Generală din Prundeni, judeţul Vâlcea, orele de limbă franceză au devenit dulci şi apetisante.
Cum martie a fost Luna Francofoniei, profesoara de limba franceză Narcisa-Ionela Piţigoi a avut ideea demarării unui proiect intitulat sugestiv:

 „Călătorii în farfurii francofone", o incursiune culinară în lumea celor care au dezvoltat „l'art du bien manger". „Am vrut să abordăm într-o manieră pozitivă cum să educăm cât mai mulţi copii despre tradiţiile şi importanţa culturii în spaţiul francofon", spune profesoara. În „Călătoriile francofone" au plecat, pe lângă copii, şi cadrele didactice de limbi străine din şcoală, la „timonă" fiind directoarea unităţii, Elena-Toader Stănescu.

Părinţii copiilor din Prundeni au acceptat „drumeţia", iar micuţii au fost „dotaţi" de acasă cu ingredientele necesare preparării unor produse specifice bucătăriei franţuzeşti (lămâie, ouă, zahăr, smântână, iaurturi şi legume proaspete).

Salata franţuzească din laborator

Reţetele franţuzeşti nu sunt deloc complicate

Elevii de clasa a VI-a şi a VII‑a, îmbrăcaţi ca nişte bucătari adevăraţi, şi-au intrat în rol în două laboratoare ale şcolii care au fost transformate în bucătării. „Am preparat o salată franţuzească pentru care am folosit 500 de grame de cartofi, o salată verde, o ceapă, trei fire de ceapă verde, doi căţei de usturoi, o lămâie stoarsă şi rasă, un morcov fiert şi unul crud, două ouă, un borcan de ciuperci, o cană de nuci, smântână, maioneză, sare, piper şi ulei", a dezvăluit eleva Elena Vasile primul experiment culinar pe care l-a pus în practică. Cum  „profa" de franceză s-a dovedit un bucătar-şef excelent, iar degustarea a fost apetisantă, micuţii au trecut la realizarea unei prăjituri care să aibă în compoziţie celebra cremă franţuzească apreciată în marile restau­rante pariziene, şi anume „crème brûlée".

De la gogoşi la crème brûlée

„Acasă am experimentat mai multe feluri de mâncăruri care se servesc ca desert, precum clătitele cu piersici şi gogoşile. Dar crème brûlée a fost o adevărată provocare. Acum, după ce am pregătit‑o împreună cu colegii mei şi doamna profesoară şi am şi degustat-o, pot să spun că este cu adevărat o delicatesă. Este o cremă fină de vanilie, acompaniată de un strat de caramel dur, realizat chiar înainte de servire. Se poate aromatiza şi cu lichioruri, dar nu am încercat varianta aceasta", a spus, încântat de cunoştinţele acumulate, Alexandru Marin, elev în clasa a VI-a.Daniel Ciorhan ar vrea chiar să devină bucătar: „Cei mai buni bucătari din lume sunt bărbaţii. Dacă vreodată voi avea ocazia să ajung să lucrez în Franţa ca bucătar, voi fi un om fericit", a mărturisit puştiul.

Atmosferă de sărbătoare la ore

Copiii sunt mândri de ce-au gătit

Copiii au rostit în limba lui Voltaire denumirile tuturor ingredientelor folosite în pregătirea bucatelor, ca şi modul de preparare. Cântecele franţuzeşti, întrebările legate de Ziua Francofoniei, baloanele fluturate în culorile Franţei, poveştile despre cultura şi civilizaţia franceză au completat sărbătoarea în şcoala din Prundeni.

„Am crezut încă de la început în reuşita acestui proiect şi am descoperit, pe parcurs, că preparatele franţuzeşti  li s-au părut elevilor gustoase şi uşor de preparat", a concluzionat profesoara Narcisa Ionele-Piţigoi.

„Am reuşit să stârnim curiozitatea copiilor, să-i implicăm în acţiuni în urma cărora să rămână cu multe cunoştinţe consolidate, să le dezvoltăm aptitudinile. Toate acestea nu erau realizabile fără ajutorul părinţilor, care au contribuit material cu produsele din care am realizat preparatele franţuzeşti", a adăugat directoarea şcolii, Elena Toader Stănescu.

Mai multă cultură franceză

Europarlamentarul Cristian Preda, fost decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice din Bucureşti, consideră că acum, când limba franceză nu mai este apanajul educaţiei aristocrate precum în secolul al XIX-lea, orice elev ar trebui s-o cunoască.

„Predau la Facultatea de Ştiinţe Politice din 1992, iar din 1991 avem o secţie în limba franceză. În fiecare an ne vin elevi foarte bine pregătiţi, strălucitori unii dintre ei. Din păcate, interesul liceenilor pentru franceză s-a diminuat." Preda dă vina pe „cultura Hollywood" care are o pătrundere foarte puternică în România.

„Şcoala îşi face datoria şi pregăteşte în continuare elevi foarte buni la limba franceză, dar numărul lor este mai mic decât al celor care învaţă engleza şi pentru că, din punct de vedere al consumului cultural, francezii sunt dezavantajaţi: nu are niciun rost să înveţi o limbă dacă n-o foloseşti la nimic." Profesorul consideră că ar fi bine ca în România să se poată găsi mai uşor cărţi, muzică şi filme în limba franceză, care să deschidă apetitul tinerilor.

Martie a fost Luna Francofoniei, iar copiii au sărbătorit-o cum se cuvine

"Am descoperit că preparatele franţuzeşti  li s-au părut elevilor gustoase şi uşor de preparat."
Narcisa Ionele-Piţigoi
profesoară