Religia: opţională, dar fără alternativă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Potrivit noii legi a Educaţiei, copiii vor învăţa în continuare la orele de religie cum să se roage. Ei pot refuza aceste ore cu acordul părinţilor, dar nu au cu ce să le înlocuiască. Textul legii dezbătute în prezent la Senat aduce schimbări în sistemul de învăţământ, însă nu şi în ceea ce priveşte religia. Materia se va învăţa din clasa I până într-a XII-a.

După ce profesorii, părinţii, reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi cei ai organizaţiilor care militează pentru drepturile omului au dezbătut 4 ani dacă este nevoie ca cei mici să aibă ore de religie în fiecare an de studiu, Legea Educaţiei Naţionale nu a adus nicio soluţie, iar controversa rămâne în picioare.

De o parte, reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale cer metode alternative de predare a Religiei, dar şi de înlocuire a disciplinei cu alte cursuri opţionale. De partea opusă, Patriarhia Română nu admite ca religia să fie materie de studiu doar în anumiţi ani.

Opţional şi fără alternativă

Proiectul de lege propus de Ministerul Educaţiei, permitea elevilor să aleagă dacă doreau sau nu să înveţe religia la modul confesional. Mai precis, copiii şi părinţii lor puteau decide să refuze ora de religie şi să urmeze în schimb cursuri alternative. Potrivit textului elaborat la minister,"elevii pot urma, la cerere, cursuri de istoria religiilor, istoria culturii şi artelor sau alte cursuri utile în formarea comportamentului etic, social sau comunitar". Numai că articolul respectiv a fost eliminat de către deputaţi, la solicitarea Bisericii Ortodoxe Române.

Atsfel, potrivit textului de lege care a fost aprobat de Camera Deputaţilor, în afară de Limba şi literatura română, disciplina Religie este singura care se predă din clasa I şi până în clasa a XII-a, chiar şi la cursurile de seral.

Organizaţiile acuză îndoctrinare

În paralel cu legea actuală a Educaţiei, există şi legea învăţământului privind predarea Religiei, în care disciplina apare ca fiind obligatorie. Este ceea ce condamnă şi profesorul buzoian de filosofie, Emil Moise, cel care a acţionat la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării prezenţa icoanelor religioase în clase: "În legea învăţământului privind predarea Religiei, aceasta este o materie obligatorie, fapt care încalcă dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, dar şi alte prevederi oficiale care reglementează drepurile copilului: Convenţia Europeană a Drepturilor Fiinţei Umane, Convenţia ONU privind drepturile copilului, Constituţia sau Legea 272/2004 privind drepturile copilului".

Asociaţia Umanistă Română, care a făcut primul raport de monitorizare a educaţiei religioase în şcoli în 2006, militează pentru alternative astfel încât copii să cunoască şi alte culte religioase şi să-i facă să gândească liber. Remus Cernea, preşedintele Asociaţiei Umaniste, şi-ar dori ca religia să nu mai fie predată doar confesional. El crede că ar fi mai util ca elevii să înveţe despre democraţie şi drepturile omului: „elevii au fost cvasi-obligaţi să asiste la ore de îndoctrinare religioasă care cultivă intoleranţa faţă de alte culte şi faţă de atei sau agnostici, care le prezintă o etică întemeiată pe ameninţarea cu pedepse fizice, care insistă pe ritualism, uniformizare şi înăbuşire a gândirii libere şi care le impune o viziune unilaterală asupra lumii".

Încă din 2007, un raport al Ligii Pro Europa semnala faptul că ora de religie seamănă cu una de îndoctrinare religioasă. Potrivit studiului, manualele după care se predă ar conţine informaţii ofensatoare cu privire la celelalte culte religioase. Unul dintre autorii care s-au ocupat cu analiza manualelor, Remus Cernea, arăta atunci cum un manual de clasa I sugerează că cine nu se trezeşte duminica înainte de ora 10 "nu-l iubeşte pe Dumnezeu, nici pe aproapele său". Cercetarea a fost la aceea vreme contestată vehement de reprezentanţii bisericii.

Preoţii vor religie din faşă

De cealaltă parte, Biserica Ortodoxă Română respinge acuzaţiile, susţinând că educaţia de la clasă ţine întotdeauna cont de confesiunea sau religia copilului. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, este de părere că educaţia religioasă ar trebui asigurată copilului, „încă din primii ani de viaţă": „Nu religia, ci lipsa acesteia este o viaţă artificială pentru copil, deoarece sufletul copilului se înrudeşte structural cu realitatea religioasă", susţine purtătorul de cuvânt. Părintele Stoica crede că lecţiile de religie îl pregătesc cu adevărat pe copil pentru viaţă: „este importantă pentru copii atât ca sentiment, cât şi ca logică de explicare a lumii. Religia le propune modele vii de bunătate, necesare în viaţa personală şi comunitară".

Citiţi şi:

Bătălie academică în universităţile româneşti: Dumnezeu câştigă puncte în faţa maimuţei

Întrebat cum arată, în opinia sa, o oră de religie potrivită, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, spune că lecţia de religie trebuie să fie diferită de celelalte: „Elevii trebuie să se pregătească din ajun pentru lecţie, iar educatorul creştin să-şi actualizeze valorile religioase şi să vină în faţa clasei cu ce are mai bun. Ideal este ca ora de religie să fie, oricât de umil, o Schimbare la faţă".

Libertatea de conştiinţă, în instanţe

Emil Moise, profesor de filosofie la Colegiul Agricol „Constantin Angelescu" din Buzău, i-a dat în judecată pe profesorii de religie ai fiicei sale, atunci când aceasta a fost obligată să participe la ora de religie: „Există un proces penal pe rolul Parchetului de pe lânga Judecătoria Buzău, deschis de mine împotriva celor doi profesori din şcoala fetiţei mele. Îi acuz că au obligat-o să frecventeze ora de Religie în clasele I-VIII. Îi acuz şi că i-au trecut ilegal absenţe în catalog".

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului arată la articolul 9 că orice persoană are dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie. Aceasta este, de altfel, fraza pe care Emil Moise a mizat în 2005 când a început lupta împotriva icoanelor în şcoli.

Icoanele din şcoli ajung la CEDO

În 2005, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a admis că prezenţa icoanelor în clase este discriminatorie. Decizia a fost însă atacată în instanţă de Ministerul Educaţiei şi de Asociaţiile Studenţilor Creştini Ortodocşi, "Pro Vita" şi "Civic Media".

Instanţe precum Curţile de Apel din Bucureşti şi din Ploieşti s-au declarat împotriva însemnelor religioase din şcoli. Decizia a fost răsturnată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde procesul profesorului buzoian nu a avut câştig de cauză. Acum, dosarul icoanelor din şcolile româneşti se află pe masa judecătorilor de la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Într-un caz similar, Italia a fost condamnată în 2009 pentru prezenţa crucifixelor în şcoli. Recursul statului italian se va judeca la sfârşitul lunii iunie 2010.

Vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi, Adrian Topor, spune că decizia de a i se preda sau nu copilului religie trebuie să aparţină părinţilor. „Ca punct de vedere al Federaţiei, religia predată în şcoală este obligatoriu a rămâne la decizia fiecărei familii, în funcţie de aspiraţiile şi credinţele fiecăruia. Am sugerat părinţilor ca problema religiei sa fie abordată fără încrâncenare. Ştim că se fac excese, aşa cum avem şi exemple de profesori cu har".

Traseul noii Legi a Educaţiei

Camera Deputaţilor a adoptat la mijlocul lui mai proiectul Legii Educaţiei propus de Guvern. Senatul este însă Camera decizională. Documentul a trecut cu 181 de voturi "pentru" şi 95 "împotrivă".

Proiectul Legii Educaţiei este unul controversat. Documentul a primit 1.695 de amendamente, din care, în Comisia de Învăţământ a Camerei, 667 au fost admise. La Senat, proiectului Legii Educaţiei este dezbătut în procedura de urgenţă, astfel încât actul normativ să fie adoptat până la sfârşitul sesiunii. Senatorii din Comisia de Educaţie au ajuns aproximativ la articolul 40,
până acum.

Cum este în alte ţări

În Franţa, religia este exclusă din toate locurile publice, incluzând şcolile, unde sunt predate doar câteva noţiuni. În Anglia, elevii primesc instruire religioasă non-confesională.

La spanioli, este predată religia catolică în şcolile de stat, dar şi alte religii, dacă există suficiente cereri. În Suedia, religia e prezentă în şcoli de 10 ani, dar non-confesional şi obiectiv. Ca să angajezi un profesor de religie în Finlanda, e nevoie de minimum trei copii care să doreacă un astfel de curs. În Grecia, predarea religiei a devenit facultativă în august 2008. La bulgari, predarea religiei ortodoxe este parte din programă, dar orele se pot refuza.

Sfatul Specialistului: Profesoricu vocaţie

Mirel Bănică

image

Cercetătorul Mirel Bănică de la Academia Română spune că nu este deplasat să predai religia în şcoli, dar materia trebuie structurată bine, în funcţie de nevoile elevilor. Mirel Bănică crede că profesorii de religie trebuie motivaţi cu adevărat pentru a reuşi să predea bine religia în şcoli.

„E bine că există religie în şcoli, dar ea trebuie să se predea simplu şi atractiv. Aceasta este principala problemă. Disciplina în sine este foarte necesară în contextul pierderii continue a valorilor clasice. Dacă este predată fără pasiune, de oameni fără vocaţie, face «mai mult rău decât bine». E adevărat însă că acum, în plină recesiune, criza vocaţională e simţită de către toţi profesorii".

„Nu contează că este predată de preoţi sau de profesori de teologie, important este ca aceştia să aibă charismă pentru a atrage copilul. În plus, la noi există o tradiţie ca preoţii să predea religia în şcoli. Dincolo de controversele apărute, care nu vor dispărea prea curând, problema reală este cum adaptăm un obiect de studiu cu tradiţie, clasic, la lumea contemporană, o lume grăbită", explică cercetătorul Mirel Bănică.
Cum poate deveni religia atractivă pentru elev? „În manualele de religie, trebuie să ambalezi ceva foarte vechi şi clasic în spiritul lumii actuale. Ar trebui înfiinţate comisii mixte din teologi, profesori, specialişti care să găsească formule potrivite de manuale de religie, să vorbească cu elevii despre ce îi interesează".

Vocea părinţilor: Unii părinţi vor religie ortodoxă în școli

Unii părinţi sunt de acord ca religia să fie predată în fiecare an copiilor. Petruţa Vasile are 34 de ani şi este mama lui Ştefan, care trece în clasa a II-a. Ea crede că religia trebuie să fie nelipsită dintre materiile de curs, însă şi-ar dori ca în fiecare an să înveţe altceva, ca să nu devină plictisitoare lecţiile. „Vreau să înveţe ortodoxism, nu mă interesează pe mine catolicism sau altele, pentru că noi suntem ortodocşi şi aşa trebuie să rămânem, suntem o ţară majoritar ortodoxă.

De aceeaşi părere este şi Ion Cojocaru (35 de ani), tată de elevi de gimnaziu. Lui i se pare normal să fie predată doar religia ortodoxă. În schimb, Mirela Petcu (44 de ani), mama Monicăi din clasa a III-a, crede că la ora de religie, elevii ar trebui să înveţe şi despre alte culte religioase „pentru ca mai încolo să poată opta pentru ce religie îţi doreşte. E bine să fie informaţi. Ne-am născut credincioşi, dar fiecare persoană este liberă să aleagă mai târziu. Fetiţa mea este încântată de religie, mai ales în preajma sărbătorilor".

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite