Sute de elevi sunt nevoiţi să apeleze la kinetoterapie pentru corectarea poziţiei defectuoase a coloanei vertebrale. Copiii sunt afectaţi de statul prelungit în faţa computerului, dar şi de ghiozdanul uriaş pe care îl cară zilnic.
Statul cu orele în faţa calculatorului, în poziţii care mai de care mai ciudate, purtatul ghiozdanului plin cu cărţi şi caiete, dar şi poziţia greşită în banca de la şcoală sunt doar câteva dintre cauzele care au dus la o creştere alarmantă a numărului de elevi care apelează la recuperare medicală.
Medicii specialişti spun că această creştere a numărului de copii care apelează la kinetoterapie are cauze complexe, care pornesc de la educaţie, ajung până la condiţiile oferite de şcoli şi se termină cu acţiunile de identificare a elevilor cu probleme fizice. Din acest motiv, medicii şcolari au început să fie mai vigilenţi pentru a descoperi din timp cazurile de atitudine cifotică şi scoliotică (curbarea coloanei în formă de „C" sau „S").
„Totuşi, faptul că-i identificăm mai bine pe cei cu probleme nu înseamnă că nu avem şi o creştere în termeni reali a numărului de cazuri. Rucsacul greu, şapte ore de stat înţepenit în faţa calculatorului, dar şi scutirile medicale acordate prea uşor şi fără indicaţii specifice de mişcare, cred că toate acestea sunt responsabile", spune doctoriţa Mădălina Verenca, şefa secţiei Recuperare, Medicină fizică şi Balneologie de la Spitalul de Copii „Sf. Ioan" din Galaţi.
Ghiozdanele încărcate îi cocoşează pe copii
În acelaşi timp, specialiştii cred că rolul părinţilor în prevenirea problemelor fizice la copii este esenţial. „Din păcate, părinţii ştiu că multe se întâmplă din cauza calculatorului, dar nu fac nimic pentru a rezolva asta", constată Verenca.
De altfel, un studiu realizat recent de Comisia Europeană arată că vârstele la care copiii „prind drag" de reţelele de socializare sunt tot mai scăzute, ceea ce înseamnă că petrec încă de mici nenumărate ore în faţa computerului, cu riscurile aferente. Sondajul publicat de reţeaua EUKidsOnline arată că site-urile de socializare reprezintă o atracţie pentru 38% din copiii cu vârste între 9 şi 12 ani. În rândul adolescenţilor cu vârste între 13 şi 16 ani, acestea se bucură de o popularitate chiar mai mare.
Însă riscurile nu sunt doar de ordin fizic. Prezenţa copiilor pe reţelele de socializare implică şi o expunere a informaţiilor personale. Sondajul arată că un sfert din copiii activi pe site-urile de socializare afirmă că profilul lor este accesibil publicului, adresa şi numărul de telefon putând fi găsite de oricine.
Dureri de spate
Roxana este în clasa a VIII-a la Şcoala generală nr. 13 din Galaţi. La doar 14 ani, ea e nevoită să facă gimnastică de recuperare. „Am făcut sport, handbal şi dans modern, dar acum am nişte dureri de spate îngrozitoare. Trebuie neapărat să vin să fac recuperare, chiar dacă am zilnic şase ore la şcoală, trebuie să-mi găsesc timp şi pentru gimnastică", spune tânăra. „Roxana este un caz tipic de suprasolicitare fizică a scheletului. Ghiozdanul greu de la o vârstă fragedă şi sporturile nu au fost, împreună, de natură să o ajute, ci i-au adus suferinţă", explică Verenca.
Alex şi computerul
Alex este şi el în clasa a VIII-a. Îşi petrece mai bine de patru ore pe zi în faţa calculatorului, iar uneori ajunge chiar şi la şase-şapte ore de stat în faţa monitorului. Nu face deloc mişcare din simplul fapt că nu-i place. Acum e nevoit să facă gimnastică de recuperare pentru că altfel durerile de spate ar fi şi mai mari. „Fac gimnastică de câteva luni. A ajuns să-mi pară rău că nu am făcut mai multă mişcare, dar e important şi calculatorul. Probabil că va trebui să găsesc un echilibru între astea două", spune Alex.
"Multe se întâmplă din cauza calculatorului, dar părinţii nu fac nimic pentru a rezolva acest lucru."
Mădălina Verenca
medic
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza