Funeriu nu demisionează pentru că „are soluţii“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul Educaţiei a explicat pentru „Adevărul“ cum se va aplica noua lege de salarizare a dascălilor. În interviul transmis în direct pe adevarul.ro, Daniel Funeriu a recunoscut că salariile profesorilor sunt mici, dar a spus că „atât îşi permite România“.

„Adevărul": Noua lege privind salarizarea dascălilor se va aplica strict în acest an. Pentru câte luni din 2011 se va aplica mai exact?

Daniel Funeriu:
Pe ceea ce rămâne din 2011. Având în vedere că se profilează angajarea răspunderii, ne putem aştepta ca noua lege să intre în vigoare în câteva săptămâni. Nu s-a luat însă deocamdată o decizie asupra calendarului.

Cine va primi diferenţa de salariu stabilită de instanţe, de 33%, şi în ce perioadă vor fi achitate res­tanţele?

Banii vor fi primiţi de toţi profesorii care vor cere în instanţă achitarea diferenţei de salariu, conform legii 221, pentru perioada octombrie 2008-decembrie 2009. Trebuie spus clar: toate guvernele de atunci şi până acum au spus că plata acestor sentinţe nu poate fi făcută într-un singur an, pentru că reprezintă un efort bugetar uriaş: costul anual e de aproximativ două miliarde de lei, la nivelul întregii mase profesorale. Aşa că plata a fost eşalonată începând din 2012, pe trei ani.

Vă menţineţi speranţa ca profesorii să recupereze banii pe care i-au pierdut anul trecut până la sfârşitul acestui an?

Toată lumea este de acord că, în România, cadrele didactice au salarii mai mici decât ar fi firesc. Dar situaţia noastră economică este aşa cum o ştim şi aţi văzut măsurile extrem de dure pe care Guvernul a fost nevoit să le ia. Dar România a reuşit astfel să evite situaţii precum cea în care se află acum Portugalia sau Grecia. Tocmai pentru a putea reveni la normal cât mai repede e nevoie să fim riguroşi. Speranţa mea e ca la sfârşitul anului, şi e un lucru pe care l-a spus şi Jeffrey Franks, de la FMI, să vedem şi rezultate privind salarizarea în învăţământ.

Unii dintre parlamentarii PDL sunt nemulţumiţi de situaţia din învăţământ şi v-ar fi cerut chiar capul. Ce le spuneţi celor care vă cer demiterea?

Le spun că de obicei demisia se dă atunci când nu atingi nişte obiective. Noi acum rezolvăm o problemă nerezolvată de patru miniştri. E întotdeauna tentant şi o soluţie uşoară să se ceară capete, însă realitatea e că trebuie rezolvată o problemă. Cred că, într-adevăr, ar trebui să fie costuri politice majore pentru cei care stau la originea acestor probleme de astăzi, mă refer de pildă la ordonanţele neconstituţionale ale guvernului Tăriceanu.

"Banii vor fi primiţi de toţi profesorii care vor cere în instanţă achitarea diferenţei de salariu, conform legii 221, pentru perioada octombrie 2008 - decembrie 2009.''

Numai că şi premierul Emil Boc a declarat că „îşi asumă cu smerenie greşeala de a fi susţinut majorarea salariilor în învăţământ".

Eu cred că premierul a făcut tocmai un gest politic responsabil prin asumarea aceastei greşeli. A greşit toată lumea: cei care erau atunci la putere, cei care le-au urmat şi nu cred că putem avansa ca societate dacă veşnic vom da vina unii pe alţii.

Cum staţi cu legislaţia secundară la Legea educaţiei?

Suntem în grafic. Să vă dau câteva repere: la elaborarea legislaţiei secundare din preuniversitar s-a lucrat cu peste 1.400 de cadre didactice din sistem, care au fost implicate în redactarea primului draft pentru fiecare metodologie. 1.100 dintre acestea sunt şi membre de sindicat. Am vrut să facem o reformă prietenoasă. Mai mult, în mediul universitar, am să vă spun un lucru esenţial pe care l-am făcut. Asociaţia Universităţilor Europene, care este cea mai reprezentativă voce în mediul universitar la nivel european, a acceptat împreună cu noi să elaboreze metodologia de clasificare a universităţilor.

Când vom şti care e cea mai bună universitate din România?

Acest lucru se va finaliza, sper, până în luna iulie, astfel încât noul an universitar să înceapă pe baze financiare sănătoase: resursa să meargă acolo unde se face şi performanţă.
 
Pregătiţi ceva pentru structura următorului an şcolar?

Structura anului şcolar se dă prin ordin de ministru şi există anumite argumente într-un sens pentru modificarea unor lucruri, tot aşa cum există pentru păstrarea lor. Decizia modificării structurii anului şcolar este una care implică milioane de oameni. Ea nu poate să fie luată pe genunchi. Trebuie luată fundamentat. Deputaţii şi senatorii PDL au lansat de curând o dezbatere pe două teme: vacanţele şcolare şi programul „Cornul şi laptele". De ani buni avem o structură pe semestre.

În trecut structura era pe trimestre. E momentul să evaluăm dacă această structură pe semestre a fost în interesul copiilor. Sunt o serie de evaluări tehnice care trebuie făcute şi luate nişte decizii atunci când se ajunge la un consens. E important să ai consens atunci când modifici un sistem care implică trei milioane de copii şi trei sute de mii de cadre didactice.

O problemă care îi preocupă pe mulţi dintre cititori sunt profesorii care-şi agresează verbal sau chiar fizic elevii. Ce facem cu ei?

Cel mai important lucru e să previi astfel de comportamente, iar acolo unde sunt observate acţionăm în litera şi spiritul legii. Prin noua Lege a educaţiei, părinţii sunt mult mai bine reprezentaţi, ca parte a consiliului de administraţie al şcolii şi vor avea un cuvânt mult mai greu de spus.  

"Speranţa mea e ca la sfârşitul anului, şi e un lucru pe care l-a spus şi Jeffrey Franks, de la FMI, să vedem şi rezultate privind salarizarea în învăţământ.''

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite