Cum să iei bursă la Şcoala Americană

Copiii care se califică sunt scutiţi de taxa anuală de 18.000 de euro şi primesc Bacalaureat Internaţional, excursii educaţionale şi aplicaţii la universităţi din Vest. Alternativă la sistemul românesc: Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti deschide în martie aplicaţiile pentru cele trei burse de liceu.

La Şcoala Internaţională din cartierul Pipera (Voluntari, Ilfov), din apropiere de Bucureşti, învaţă aproximativ 700 de copiii din 45 de ţări. Totodată, cei 150 de profesori au 13 naţionalităţi, iar limba de predare este engleza. Sistemul educaţional de aici se apropie de cel american, iar elevii îşi finalizează studiile cu Bacalaureatul Internaţional, formă de evaluare care nu este încă recunoscută şi în România. Şcoala, de elită, are costuri prohibitive pentru cei mai mulţi dintre părinţii români. Un an de şcoală primară costă între 13.000 şi 17.000 de euro, iar cel de liceu ajunge la peste 18.600 de euro. Elevii care învaţă aici sunt copii de investitori străini, ambasadori sau de români care îşi permit educaţie de calitate. În fiecare an însă, elevi români bine pregătiţi pot câştiga burse integrale pentru liceu, printr-un program al şcolii, care vrea astfel să se apropie mai mult de comunitatea românească.

Anul acesta sunt disponibile trei astfel de burse pentru elevii care intră în în clasa a VIII-a sau a IX-a şi ai căror părinţi nu-şi permit să plătească aproape 20.000 de euro pe an. „Bursele sunt oferite elevilor în funcţie de nevoile lor financiare şi pe baza abilităţilor academice, cât şi a eforturilor lor în serviciul comunitar. Candidaţii  trebuie să demonstreze că stăpânesc un nivel înalt al limbii engleze", explică Lynn Wells, directorul de admitere şi dezvoltare al AISB.

Voluntariatul, ca obligaţie

Cosmin Ghiţă a absolvit, ca bursier, Şcoala Internaţională din Bucureşti în 2008 şi acum studiază ştiinţe politice la Bates College, din statul Maine (SUA): politică economică şi limba rusă. Cosmin spune că profesorii Şcolii Americane Internaţionale nu caută neapărat elevi români de nota 10, ci mai degrabă tineri „deschişi la minte". „Nu caută copiii neapărat în funcţie de cât de buni sunt la carte, adică nu doar de 10, ci poate şi de 9, dar care sunt mai sociabili, care ar ajuta mai mult comunitatea, sau care ar fi disponibili să se implice în activităţi ale şcolii. Este una dintre cerinţe: dintr-a IX-a  trebuie să faci ore în folosul comunităţii. Pe lângă asta, sunt o grămadă de activităţi extracurriculare: teatru, sporturi. În ultimii doi ani de liceu trebuie să faci voluntariat şi pentru o organizaţie, pentru comunitate şi pentru şcoală".

Cosmin îţi aminteşte că a strâns rechizite şcolare pentru copii dintr-un sat foarte sărac din Moldova, Fălciu, pe lângă Iaşi. „Mergeam la Iaşi, două weekenduri pe an, într-un sătuleţ, care era de o sărăcie extraordinară. Noi, în timpul anului, am încercat să strângem diverse de prin şcoală pentru ei. Spre exemplu, găteam nişte prăjituri şi le vindeam în şcoală, la pauză, şi profitul pe care îl făceam apoi îl investeam în caiete, cărţi, lucruri de care era nevoie şi le distribuiam copiillor de acolo".

„Dacă munceşti, o să iei notă maximă"

Voluntariatul pentru şcoală, organizaţii neguvernamentale sau comunităţi rurale şi activităţile „în afara şcolii", ca obligaţii, sunt principalele diferenţe între şcoala românească clasică şi şcoala internaţională. Sistemul de evaluare este mai clar şi determină mai puţine confuzii elevilor decât cel românesc, crede Alex Mircescu, elev în clasa a X-a, şi el tot bursier. Este pasionat de informatică şi nu-şi doreşte deocamdată să plece din ţară, peste doi ani, la facultate. Alex aşteaptă ca România să recunoască Bacalaureatul Internaţional, dar şi o universitate mai bună, pentru specializarea lui. „Aici este un alt mod de notare, pe criterii. Dai un proiect şi, dacă ai îndeplinit fiecare criteriu în parte, iei nota maximă. Adică ştii exact ce să faci, şi dacă munceşti o să iei nota maximă. La noi, în şcoala publică, se merge mai mult pe părerea profesorului", susţine tânărul de 16 ani.

Aşteaptă bac-ul internaţional

Elevi de la şcoala primară la acţiunea de strângere de alimente pentru familiile defavorizate din comuna Berceni (Ilfov)

Bursierii români ai AISB învaţă acum la universităţi din străinătate, constrânşi fiind şi de Bacalaureatul Internaţional. Lynn Wells, director de admitere, spune că din 1997, când a demarat programul de burse, şi până acum, 19 români au beneficiat de aceste burse, iar în prezent 9 sunt înscrişi în clasele IX-XI. „O parte dintre colegiile şi universităţile unde au fost acceptaţi bursierii români sunt Cambridge, University College London, UK, Universitatea din Edinburgh, din Marea Britanie, Bates College, Universitatea Pennsylvania şi Vassar College în America", spune directorul.

Cosmin Ghiţă, totodată membru al Ligii Studenţilor Români în Străinătate, şi-a dorit să studieze matematica la facultate, dar odată ajuns la Battes College s-a reprofilat spre ştiinţe politice. Cât priveşte întoarcerea în ţară, Cosmin ar vrea să ajute România nu doar cu teorie. „E foarte greu să rămâi pentru universitate aici. Suntem singura ţară care nu recunoaşte Bac-ul Internaţional. Noi, Yemenul şi încă vreo două ţări. Dacă ar fi să mă întorc, m-aş întoarce dupa câţiva ani, trebuie să termin cu toate diplomele şi apoi mi-aş face mâna de profesionist tot în afară. Dacă vin direct cu teoria aici, practic toţi anii de studiu se duc pe apa sâmbetei. Ca să implementez bune practici, trebuie să le deprind înainte, nu doar să le ştiu în teorie".

Alex Mircescu, pasionat de robotică, speră ca în doi ani să găsească o facultate asemănătoare, ca stil de predare. „Cred că acum, dacă
m-aş transfera la şcoala românească, ar trebui să dau multe diferenţe. M-ar băga direct într-a IX-a", spune râzând. Părinţii lui i-au propus să plece la Viena. „Tata mi-a zis chiar să mă duc în Austria, că e ţara civilizată cea mai apropiată, dar i-am răspuns că dacă plec mă duc în America direct". Cele mai multe şanse ar fi să rămân aici, însă deocamdată nu văd o altă variantă pentru universitate".

"Găteam nişte prăjituri şi le vindeam în şcoală şi profitul îl investeam în caiete pentru copii săraci."
Cosmin Ghiţă absolvent AISB

Calendar concurs

1 martie - începerea înregistrărilor aplicaţiilor
8 aprilie - termenul-limită pentru depunerea aplicaţiilor.
7 mai - organizarea interviurilor cu finaliştii
16 mai - selecţia finală a bursierilor

Ce acoperă bursa: Bacalaureatul Internaţional, excursii educaţionale, maximum două călătorii în afara ţării pentru activităţile extraşcolare, rechizite şcolare extraordinare, cum ar fi calculatoarele grafice, laptopuri.

"Ştii exact ce să faci, şi dacă munceşti o să iei nota maximă. În şcoala românească, se merge mai mult pe părerea profesorului."
Alex Mircescu elev AISB