Asumarea Legii Educaţiei a pus profesorii pe jar

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Profesorii militează pentru ca legea să fie dezbătută în Parlament, şi nu asumată de Guvern
Profesorii militează pentru ca legea să fie dezbătută în Parlament, şi nu asumată de Guvern

Executivul forţează adoptarea legii învăţământului. Elevii, părinţii şi cadrele didactice au organizat pichete în faţa Ministerului Educaţiei şi au cerut demisia ministrului Daniel Funeriu. Specialiştii apreciază că Guvernul îşi asumă răspunderea pe cea mai proastă variantă a Legii Educaţiei, cea adoptată la 19 mai de Camera Deputaţilor.

Săptămâna trecută a fost una de foc pentru viitorul reformei sistemului de educaţie din România: după anunţarea adoptării Legii Educaţiei în regim de urgenţă a fost declanşat un val de nemulţumire în rândul profesorilor şi al rectorilor. Sute de profesori şi studenţi şi-au petrecut zile întregi în faţa Ministerului Educaţiei, în semn de protest faţă de decizia privind modalitatea de promovare a legii.

Cadrele didactice au declarat că nu înţeleg graba Executivului de a impune actul normativ care se află în acest moment în dezbatere la Senat. Inclusiv Mihail Hărdău, şeful Comisiei de Învăţământ din Senat a ieşit şi a spus că nu e bine ca o lege aşa de importantă să fie adoptată în pripă, iar senatorii au discutat majoritatea articolelor din actul normativ.

Varianta senatului, mai bună decât cea a camerei

La rândul lor, sindicaliştii din învăţământul superior, afiliaţi la „Ama Mater" au declarat că dezbaterile asupra legii nu trebuie politizate şi că este necesar consensul tuturor celor implicaţi pentru ca sistwemul de învăţământ să aibă stabilitate şi să fie predictibil. 

Specialiştii în educaţie susţin şi ei că adoptarea rapidă a legii este de fapt un compromis politic. „Părerea mea este că legea este acum aşa cum a vrut UDMR. Senatorii aduseseră şi ei nişte schimbări pentru universităţi. Părerea mea este varianta de la Senat este în proporţie de 90% bună, în timp ce varianta de la Cameră este de 80%", a  spus Ştefan Vlaston, preşedintele EDU-CER.

Părinţii susţin şi ei că este greu de explicat nerăbdarea cu care Executivul vrea adoptarea legii. „La Camera Deputaţilor a fost doar un joc politic şi nu s-a ţinut cont de niciun amendament venit din partea noastră. Noi vroiam ca ponderea examenelor şi a notelor de la gimnaziu la admitere să fie de 50%-50%. Părinţii sunt îndepărtaţi din consiliile de administraţie, în condiţiile în noi finanţăm şcoala", a spus Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Asociaţilor de Părinţi.

Rectorii de la universităţile: Vest din Timişoara, ASE - Bucureşti, „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca şi „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, membri ai Consorţiului „Universitaria", au cerut Guvernului să adopte legea pe căile normale într-o democraţie europeană. Ei au argumentat că „niciun proiect de legislaţie nu face faţă problemelor actuale ale învăţământului din România şi nici abordărilor educaţiei din Europa actuală".

Ce prevede varianta de la Cameră

Elevii vor fi evaluaţi din doi în doi ani.

Interdicţia de ocupare a funcţiilor de conducere în facultăţi de către soţi şi rude de până la gradul 3 va fi aplicabilă numai în cazul universităţilor de stat, nu şi în cazul celor particulare. Legea prevede însă ca rudele să poată ocupa funcţii de conducere la nivelul conducerii universităţilor.

Studenţii vor fi prezenţi în Consiliul de Administraţie al universităţii, în comisiile de etică, cazări şi de calitate din universitate, precum şi în Consiliul Naţional de Etică şi Management.

Subvenţia de la stat pentru fiecare student îl va urma pe acesta în cazul în care se va transfera de la o instituţie de învăţământ la alta.

Lectorii şi conferenţiarii care au doctorat vor putea să fie ei înşişi conducători de doctorate, drept care revine în prezent revine numai profesorilor universitari.

Grupa pregătitoare devine clasa 0.

Liceu de trei ani.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite