Legea educaţiei împarte şcoala în cinci tabere

Elevii, studenţii, părinţii, profesorii şi rectorii au sute de amendamente la proiectul care schimbă educaţia. După aproape o lună de dezbateri, noua lege a educaţiei urmează să fie trimisă spre aprobare la Guvern şi apoi la Parlament.

Învăţământul din România se va schimba total dacă noul proiect de lege propus de Ministerul Educaţiei va fi adoptat de Parlament: elevii vor avea portofoliu de studii cu note şi caracterizări din partea profesorilor, liceele care vor dori vor putea organiza admitere, iar Bacalaureatul va avea doar două probe scrise din mai multe discipline.

Testare din doi în doi ani

Prima schimbare este includerea clasei pregătitoare în învăţământul obligatoriu. Prin urmare, şcoala va începe la 6 ani. La finalul clasei pregătitoare, preşcolarii vor fi evaluaţi de către profesorii lor.

Modul de evaluare a elevilor din învăţământul preuniversitar va fi şi el schimbat. Şcolarii vor fi testaţi din doi în doi ani: la sfârşitul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a, prin testări de tip internaţional.

Una dintre cele mai contestate măsuri din lege, atât de către profesori, cât şi de către părinţi, este modificarea structurii ciclurilor şcolare: clasa a
IX-a va fi inclusă la gimnaziu, iar liceul va dura numai trei ani, de la a X-a până la a XII-a.

Ministrul Daniel Funeriu susţine că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu aduce mai multe beneficii. „La sfârşitul clasei a VIII-a avem cea mai mare rată de abandon. Aproximativ 20% din copiii din România părăsesc şcoala înainte de absolvirea învăţământului obligatoriu", consideră Funeriu.

Două probe la bac

La finalul clasei a IX-a, elevii vor fi evaluaţi la trei probe: limba română şi o limbă străină, o probă ştiinţe (matematică, fizică, chimie, biologie) precum şi o altă probă practică de utilizare a calculatorului. Toate aceste examene vor conta la admiterea la liceu împreună cu portofoliul elevului.

Universităţile,curăţate de clanuri

Noul proiect de lege interzice ca rudele de până la gradul II să mai ocupe funcţii de conducere în universităţi.

Ce vor elevii: eliminarea religiei din programa obligatorie

Fabian Telişcă, preşedintele Consiliului Elevilor din România

Elevii propun ca noul mod de a da Bacalaureatul să intre în vigoare începând cu prima generaţie de clasa a X-a şi nu imediat.

Trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu să aibă loc peste trei ani.

Din consiliile de administraţie ale şcolilor şi ale inspectoratelor să facă parte şi un elev, pe lângă re­prezentanţi ai profesorilor, ai părinţilor şi ai comunităţii locale.

Statutul elevului să fie ataşat la noua lege a educaţiei şi să garanteze protecţia împotriva violenţei din şcoli, un fenomen care a scăpat de sub control şi pentru care sancţiunile sunt foarte blânde.

Elevii mai propun ca Ministerul Educaţiei şi Guvernul să finanţeze, anual, o conferinţă naţională prin care principalii parteneri din sistemul de educaţie să analizeze şi să dezbată problemele de actualitate din învăţământul preuniversitar.

Consiliul Naţional al Elevilor din România propune ca fondurile de cercetare să fie de 1,9% din Produsul Intern Brut al anului respectiv, şi nu 1%, cât prevede proiectul de lege.

Elevii mai propun ca, în liceu, religia să nu mai fie inclusă în trunchiul comun de discipline, iar ei să nu mai primească note, ci calificative.

Ce vor studenţii:să se înfiinţeze Oficiul anti-abuzuri din facultăţi

Cezar Hâj, preşedintele Asociaţiei Studenţilor din România

Legea să prevadă ca plata burselor pentru doctorat să aibă loc în primele două luni ale anului universitar.

Crearea unui Oficiu Naţional de Combatere a Corupţiei şi a Abuzurilor în Educaţie.

Sumele pentru plata căminelor şi cantinelor să fie indexate anual cu inflaţia.

Să evalueze obligatoriu prestaţia profesorilor şi să aibă o pondere de 25% din caracterizarea finală a dascălilor.

Legea să prevadă mai clar cum se poate muta un student de la o facultate românească la un alt centru universitar.

Căminele să devină unităţi non-profit şi nu afaceri ale universităţilor, aşa cum se întâmplă în prezent.

Definirea clară a învăţământului la distanţă, cu frecvenţă redusă, fără frecvenţă, seral şi introducerea formei online, completată de elemente ce ţin de asigurarea calităţii.

Toate regulamentele cu privire la activitatea studenţilor, programele de studii şi examenele finale să se aprobe cu cel puţin şase luni înaintea sfârşitului anului universitar.

Studenţii mai cer ca în timpul anului universitar contractele de studiu să nu se modifice.

Ce vor părinţii:să încheie un contract ferm cu şcoala

Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Părinţilor din România

Gimnaziul să nu se prelungească cu încă o clasă pentru că la finalizarea celor zece ani de studiu elevii nu vor avea nicio calificare.

Reînfiinţarea şcolilor de arte şi meserii pe care elevii să le poată urma după absolvirea gimnaziului, astfel încât să aibă o calificare.

Legea să prevadă un buget separat pentru manualele şcolare.

Prin lege să se precizeze ce se va întâmpla cu şcolile ale căror clădiri sunt revendicate.

Portofoliul elevului să fie făcut în mod obiectiv pentru că acesta va conta în proporţie de 70% la admiterea în liceu.

Legea nu garantează că elevii vor avea o nouă programă şcolară, mult mai aerisită.

Părinţii vor ca manualele să nu mai fie încărcate şi confuze, aşa cum sunt în prezent. Ei reclamă faptul că multe dintre lecţii sunt pline de noţiuni şi definiţii fără exemple sau experimente practice.

Legea prevede semnarea unui contract între părinte şi şcoală. Părinţii spun că, în prezent, doar ei au obligaţii, nu şi directorii instituţiei de învăţământ.

Bacalaureatul să fie susţinut numai la disciplinele învăţate pe parcursul anilor de şcoală.

Ce vor profesorii:să dea concurs naţional şi nu la şcoală

Aurel Cornea, reprezentantul profesorilor  Foto: Mediafax

Cadrele didactice consideră că trecerea clasei a IX-a la gimnaziu ar scoate mulţi şomeri pe piaţa muncii pentru că absolventul, deşi are vârsta legală pentru a munci (16 ani) nu are nicio calificare. Pentru prelungirea gimnaziului nu sunt suficiente spaţii şi nici profesori.

Profesorii spun că prin noua lege, componenţa Consiliului de Administraţie a şcolii va bloca actul decizional şi va politiza foarte mult acest organism de conducere.

Titularizarea să rămână la nivel naţional, ca şi până acum şi să nu dea examene la şcoală, aşa cum prevede noua lege. Argumentul principal al profesorilor este că acest lucru ar duce la scăderea numărului de cadre didactice din unele şcoli.

Învăţământul preuniversitar privat să fie finanţat diferit de cel de la stat.

Dacă legea va rămâne în forma propusă de minister, multe dintre şcoli vor rămâne fără dascăli, pentru că profesorii din şcolile de stat vor pleca pentru salarii mai bune la cele private.

Şcolile private vor putea să dea salarii mult mai mari, în timp ce instituţiile de stat nu vor putea plăti profesorii decât în conformitate cu prevederile legii salarizării unice.

Ce vor rectorii: să fie păstraţi la catedre profesorii peste 65 de ani

Consiliul Naţional al Rectorilor a respins întregul proiect al legii încă din 26 martie, când s-a întrunit în şedinţă specială.

Profesorii susţin că abordările din lege privind spaţiul universitar sunt neconstituţionale, pentru că anulează autonomia şi libertăţile academice.

Rectorii vor ca prin lege studenţii să fie implicaţi direct în alegerea conducerii universitare, de la funcţia de rector şi până la cea de prodecan.

Rectorii spun că universităţile vor fi politizate prin mecanismul de desemnare a persoanelor în funcţiile de conducere şi prin modul în care sunt finanţate.

Universitarii mai spun că pentru punerea în practică a noii legi vor fi necesare alte 136 de hotărâri de Guvern.

Rectorii mai sunt nemulţumiţi de faptul că Ministerul Educaţiei poate desfiinţa universităţi în mod discreţionar.

Universitarii cer ca noul proiect de lege să mai stea în dezbatere publică încă două luni.

Rectorii mai spun că profesorii care depăşesc 65 de ani nu ar trebui eliminaţi din învăţământ, pe criteriu de vârstă. Ei vin cu argumentul că şi în alte ţări, vârsta profesorilor universitari a fost mărită la 75 de ani.