Adevarul.ro

Finalul de an universitar este de multe ori, pentru studenţii români, o perioadă încărcată de presiune: ei trebuie să găsească firme dispuse să-i „primească“ în practică, pentru a putea să-şi completeze numărul de credite necesar pentru a avansa în următorul an academic.

Experienţa românească diferă substanţial de cea occidentală, unde există o adevărată cultură a internship-urilor, pe care mulţi studenţi încep să le urmeze după primul an de facultate.

„Practica în companii prezintă de cele mai multe ori o experienţă benefică reciproc: organizaţia care angajează studentul are acces la o forţă de muncă bine pregatită şi dornică de afirmare, iar studentul învaţă cum merg lucrurile în «lumea reală» şi-şi construieşte un portofoliu de experienţe care utile pe viitor la căutarea unui job", spune Radu Tătucu, preşedinte al GRSP Society, el însuşi absolvent al unei universităţi de top din Statele Unite.

 „Ce este mai interesant, este abordarea foarte pragmatică şi faptul că această cultură de internship-uri din SUA s-a dezvoltat, practic, în lipsa unor cerinţe formale din partea instituţiei academice. De exemplu, la Harvard College, Departamentul de Economie nu cere nici o dovadă că am făcut internship în timpul studenţiei", precizează Radu.

Seminarii la Biroul de Cariere al facultăţii

În schimb, universitatea se asigură că studenţii au la dispoziţie resursele necesare pentru a putea urma un stagiu intern în orice domeniu şi-ar putea dori. Spre exemplu, Biroul de Cariere organizează diverse seminarii şi ateliere despre cum să-ţi pregăteşti CV-ul, scrisoarea de intenţie sau interviul, dar şi întreg procesul de recrutare pentru a facilita interacţiunile dintre studenţi si angajatori.

Radu mai consideră că ideea de internship a început sa prindă rădăcini şi în România, mai ales în cadrul companiilor multinaţionale. Lucrurile avansează, însă foarte lent. „Din păcate, în afara acestei categorii, se pune încă mult prea mult accentul pe forme fără fond, pe dovezi ca ai făcut «practică», chiar dacă la nivel de experienţă nu rămăi cu nimic.

Mai mult, majoritatea universităţilor din România nu dispun de infrastructura, programele de studiu şi de resursele umane necesare pentru a-şi pregăti studenţii să fie competitivi într-un internship şi mai târziu într-un job. O altă problemă este numărul scăzut de internship-uri în cadrul instituţiilor publice din România. Din proprie experienţă, în România anului 2011, îmi este mai uşor să-mi gasesc un internship în sectorul public din SUA, Malaezia sau Kazakhstan decât acasă", este nemulţumit absolventul de Harvard.

Radu Tătucu le propune autorităţilor şi o soluţie: universităţile trebuie să investească masiv în centre de cariere, iar liderii din sectorul public să înfiinţeze programe formale prin care tinerii să capete cu adevărat experienţă practică.  Un articol de GRSP Society

Experienţele studenţilor din GRSP Society vor fi relatate bilunar