China, ţara cu cei mai învăţaţi copii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La ultima testare internaţională, elevii din Shanghai au fost lideri absoluţi, însă rezultatele arată că şi în provinciile sărace copiii învaţă pe brânci.

Rezultatele elevilor chinezi la testele internaţionale sunt de fiecare dată remarcabile. Ţara se poate lăuda cu un sistem educaţional care le întrece pe multe din cele occidentale.

Dar şi mentalitatea lucrează în avantajul tinerilor. Ei nu se bazează pe noroc, nici pe vreo „grea moştenire", ci pur şi simplu pe efort şi disciplină intelectuală. 

Andreas Schleicher, responsabil cu testarea PISA (n.r. - programul internaţional pentru evaluarea elevilor) în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), explică pentru BBC News succesul şcolar al elevilor chinezi. „În China, ideea că educaţia este cheia pentru mobilitate şi succes e foarte adânc înrădăcinată", spune Schleicher.

După ultima testare, din 2009, nu era clar dacă rezulatele obţinute de Shanghai şi Hong Kong sunt relevante pentru toată ţara sau sunt doar excepţii - „crema" intelectuală urbană a Chinei.

Verificarea notelor obţinute în nouă provincii, dintre care unele foarte sărace, a produs o surpriză. „Shanghai este un caz excepţional, iar rezultatele de acolo au fost pe măsura aşteptărilor, însă rezultatele din provinciile sărace chiar m-au surprins", mărturiseşte Schleicher.

„Până şi în zonele rurale şi în mediile dezavantajate elevii fac performanţă. Rezultatele arată tenacitatea copiilor, dorinţa lor de a reuşi în ciuda tuturor neajunsurilor. În această privinţă nu e nicio diferenţă între copiii săraci şi cei bogaţi", adaugă Schleicher.

Investiţie în educaţie

Guvernul chinez nu a lăsat OECD să publice datele. Dar Schleicher spune că rezultatele dezvăluie o societate care investeşte în educaţie atât individual, cât şi la nivel colectiv.

„În provinciile sărace, şcolile au adesea cele mai impozante clădiri. În Vest, cea mai impozantă clădire dintr-o zonă săracă ar fi un mall. Din aceste detalii obţii imaginea unei societăţi care investeşte în propriul viitor, mai degrabă decât în consumul actual", spune reprezentantul OECD.

Schleicher explică şi diferenţele de mentalitate care îi departajează pe chinezi de americani şi europeni: „Dacă îi întrebaţi pe elevii americani, europeni şi pe cei chinezi cărui fapt se datorează succesul şcolar, primii vor spune, în general, că e vorba de noroc - s-au născut talentaţi la matematică sau netalentaţi şi atunci studiază altceva.

Europenii obişnuiesc să spună că e o moştenire socială: tata a fost instalator, deci şi eu voi deveni instalator. În China elevii spun: «depinde de efortul pe care îl depun; dacă învăţ mult, pot reuşi». Îşi asumă responsabilităţi şi trec peste obstacole fiind convinşi că succesul şi-l fac singuri, în loc să dea vina pe sistem".

Clasament nou în 2013

Anul acesta va fi o nouă rundă de teste PISA, iar Schleicher mizează pe Brazilia, Turcia şi Polonia ca următoarele ţări ale căror rezultate se vor îmbunătăţi rapid.

În 2000, lideri au fost Finlanda, Japonia şi Coreea de Sud. În 2003 - Finlanda şi Hong Kong, în 2006 - Coreea de Sud, Taiwan şi Finlanda, iar în 2009 China a fost liderul absolut al competiţiei.

După testul din 2009, preşedintele american Barack Obama declara că „naţiunea care ne întrece în educaţie acum va fi mai competitivă decât noi în viitor". E valabil pentru toate statele.

Următoarea rundă va testa 500.000 de copii din peste 70 de ţări, iar rezultatele vor fi publicate în decembrie anul viitor.Testele PISA sunt organizate o dată la trei ani de către OECD şi evaluează măsura în care elevii aflaţi spre finalul educaţiei obligatorii deţin unele dintre competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază esenţiale pentru continuarea studiilor. Elevilor de 15 ani li se testează nivelul la lectură, matematică şi ştiinţe.

Andreas Schleicher crede că miniştrii educaţiei vor aştepta cu stres rezultatele de anul viitor. „În trecut, politicienii puteau spune: ne-am descurcat mai bine decât acum un an, toată lumea poate avea succes", spune Schleicher, descriind tendinţa rezultatelor la testele naţionale de a creşte de la un an la altul. „Însă apariţia testelor PISA le-a provocat un fior rece pe şira spinării."

Nicio scuză

Dintre toate ţările, cel mai mare disconfort l-a resimţit Germania, unde „şocul PISA" a venit sub forma descoperirii că mult lăudatul sistem de educaţie german era în mod clar mediocru.

Pentru SUA, „şocul PISA" a produs o modificare radicală a atitudinii: dacă altădată nu erau deloc interesate de ce fac restul ţărilor, acum împrumută cu entuziasm idei de la alţii.

„Educaţia e un domeniu dominat de credinţe şi tradiţii, e o privire spre interior. Ca sistem, poţi găsi mereu scuze şi explicaţii pentru insucces", spune Schleicher.

Ideea cu testele PISA a fost să nu lase loc de scuze. „Se spune că un sistem de educaţie poate fi îmbunătăţit doar în 25 de ani, dar uitaţi-vă la Polonia şi la Singapore, care au suferit schimbări mari într-un timp foarte scurt", mai spune Schleicher. „Testele PISA au arătat că nu există «inevitabil» în performanţele unei şcoli. Sărăcia nu mai este un destin."

Schleicher nu e de acord cu ideea că de la copiii săraci trebuie să ai aşteptări mai mici. „Nu facem decât să le oferim un pretext pentru delăsare - veniţi dintr-un mediu dezavantajat, deci în cazul vostru vom scădea nivelul, vom face lucrurile mai uşoare. Însă acei copii tot trebuie să concureze pe piaţa muncii. Tinerii din cele mai sărace ţări sunt şi ei competitori pe o piaţă globală. Nu se poate să nu ţii cont de perspectiva globală."

Schleicher spune că oricine poate crea un sistem de educaţie în care doar câţiva reuşesc. Provocarea e să tragi toată cohorta în sus. În China, asta presupune folosirea celor mai buni profesori în cele mai dure şcoli. 

"În China, ideea că educaţia este cheia pentru mobilitate şi succes e foarte adânc înrădăcinată."

Andreas Schleicher responsabil cu organizarea testelor PISA

Obsesie naţională: admiterea la facultate

Gao kao, examenul de admitere la universitate, este ţelul suprem al oricărui tânăr chinez. „The New York Times" scrie povestea unuia dintre milioanele de absolvenţi care, în fiecare an, se pregătesc draconic pentru examenul decisiv.

Timp de un an, Liu Qichao a studiat câte 14 până la 16 ore pe zi, cu o zi liberă o dată la trei săptămâni. Nu a lăsat cărţile din mână nici măcar în ziua examenului. „Vreau să învăţ până în ultima clipă", mărturisea tânărul.

Studenţi care se roagă înainte de începerea examenului

Deşi China se află în permanentă schimbare, ritualul reprezentat de gao kao rămâne acelaşi. Testul durează nouă ore, se dă o dată pe an şi este singurul mod în care se face admiterea la absolut toate universităţile din China. Aproximativ trei din cinci candidaţi reuşesc să-l treacă.

Familiile fac tot ce le stă în putinţă pentru a-şi ajuta copiii să înveţe. De pildă în provincia Sichuan din sud-vestul Chinei, elevii au studiat într-un spital, branşaţi la măştile de oxigen, în speranţa că aşa îşi pot spori concentrarea.

Unele fete iau contraceptive pentru a nu avea „surpriza" unei menstruaţii în timpul examenului, iar unii părinţi promit recompense fabuloase în bani, maşini sau vacanţe dacă odrasla reuşeşte să intre la o universitate de top.

În afara sălii de examen, părinţii aşteaptă cu încordare. O întârziere este dezastruoasă. Într-un an, o elevă a ajuns cu patru minute mai târziu şi nu a mai fost primită în examen, în ciuda faptului că şi ea, şi mama ei au îngenuncheat în faţa examinatorului, implorându-l s-o lase.

Metodele de copiat sunt şi ele sofisticate. Elevii şi părinţii recurg la tot arsenalul tehnologic de pe piaţă.  Într-un an au fost prinşi la copiat 2.645 de elevi.

Criticii spun că gao kao ilustrează lipsurile unui sistem bazat pe memorare în loc de gândire independentă şi creativitate. Însă obsesia naţională este de fapt un indicator al progresului. 

Cea mai grea încercare

Frica de examenul final este atât de adâncă încât copiii mai sensibili riscă să-l pice doar din cauza emoţiilor. Eşecul atrage întotdeauna furia familiei care a investit enorm atât resurse financiare, dar şi emoţionale. În plus, tânărul trebuie să reia studiul încă un an şi să treacă din nou prin acelaşi coşmar.

Studenţi care se roagă înainte de începerea examenului
Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite