Anul şcolar, împărţit tot ca în comunism
0
Deşi structura cursurilor a fost modificată, vacanţa mare e tot cea mai lungă din Europa. În anul şcolar 2011-2012 vor fi 36 de săptămâni de cursuri, iar în vacanţa mare –12 săptămâni, dublu faţă de alte ţări europene.
Elevii români se întorc în clase din 12 septembrie, mult după colegii lor din alte ţări europene. Franţa, Anglia şi Italia sunt doar câteva exemple de state în care elevii revin la cursuri de la 1 septembrie.În alte ţări de pe continent vacanţa de vară este şi mai scurtă. În Elveţia, vacanţa mare ţine doar cinci săptămâni, ceea ce nu înseamnă că elevii stau în restul timpului numai în şcoală, ci că perioadele pentru repaus sunt împărţite astfel încât elevii să se relaxeze, nu să uite toată materia. Structura anului şcolar elveţian cuprinde nu mai puţin de şase vacanţe, care durează cel puţin câte o săptămână.
Elevii vor să înceapă mai devreme
În România, timpul petrecut de elevi în băncile şcolii este un permanent motiv de discuţii şi dispute. La fel s-a întâmplat în această vară şi cu structura anului şcolar care va începe peste 10 zile, chit că ordinul ministerial prin care a fost bătut în cuie programul elevilor a fost publicat încă de la sfârşitul lunii mai. Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, recunoaşte că a primit cereri chiar din partea elevilor ca noul an să înceapă pe 1 septembrie, însă programul nu a mai fost modificat. Aşa că, la fel
ca-ntotdeauna, şcoala va începe în lunea dinaintea datei de 15 septembrie şi cuprinde 177 de zile de cursuri.
Elevii vor participa la ateliere de creaţie Foto: Adevărul
Spre deosebire de ultimii ani, vacanţa de iarnă a fost prelungită cu o săptămână. Pentru prima dată, înaintea vacanţei de Paşte a fost introdusă o săptămână dedicată activităţilor extraşcolare. Se pune însă problema dacă structura anului şc olar vine într-adevăr în ajutorul elevilor şi dacă nu cumva ar trebui ca şi România să adopte programul folosit în alte state europene. Tincuţa Baltag, director al Fundaţiei „Dinu Patriciu", şi deputatul PNL Adriana Săftoiu, membru al Comisiei de Învăţământ a Camerei, pledează pentru schimbarea structurii anului şcolar. O primă modificare ar fi cea a scurtării vacanţei de vară.
Vacanţa mare, mică în alte ţări
„Trei luni înseamnă foarte mult. Consider că două luni de vacanţă ar fi suficient. Noi am rămas pe un sistem destul de comunist cu începerea anului şcolar. Înainte începea aşa pentru că în principiu erau muncile agricole, copiii îşi ajutau părinţii la strâns porumbul, iar pe 15 septembrie elevii mergeau în practică agricolă. Acum nu avem nicio motivaţie foarte serioasă să nu începem la 1 septembrie şi să mărim numărul de săptămâni de şcoală", explică Adriana Săftoiu.
Tincuţa Baltag arată şi ea că într-o vacanţă atât de lungă elevii pierd cunoştinţele acumulate de-a lungul unui an şcolar. „Din nefericire, copiii din familii sărace pierd mult mai mult decât cei din familiile înstărite, deoarece aceştia din urmă îşi permit costurile participării la diverse programe şi activităţi de educaţie nonformală", explică directorul Fundaţiei „Dinu Patriciu". O vacanţă mai lungă nu înseamnă neapărat o pauză folositoare, explică Tincuţa Baltag. „Şcoala nu este - sau nu ar trebui să fie - un calvar de la care să avem nevoie de pauze de trei luni pentru a nu claca. O organizare mai inteligentă a programei şcolare ar rezolva oricum acest lucru", susţine ea.
Mai multe zile de şcoală
O altă măsură ar fi mărirea numărului de săptămâni dedicat cursurilor. Elevii din ţările asiatice, de exemplu, au rezultate foarte bune, dar şi stau peste 200 de zile la şcoală. „Mărind numărul săptămânilor de şcoală nu înseamnă că dublezi materia. Elevul şi profesorul au mai mult timp la dispoziţie să fixeze cunoştinţele. Noi avem materie multă, informaţie multă concentrată într-o perioadă scurtă de timp", explică Adriana Săftoiu. Tincuţa Baltag este de părere că ar trebui să-i depăşim pe asiatici la numărul de zile de cursuri pentru a recupera decalajul din educaţie faţă de ţările dezvoltate. Numărul zilelor de cursuri ar trebui să urce spre 200.
„Dincolo de discuţiile legate de programa şcolară, cred că revoluţia cea mai importantă trebuie să se petreacă la nivelul sălii de clasă, în relaţia dintre profesor şi elev. Dacă vom continua să le dictăm elevilor răspunsuri la întrebări prestabilite, am putea face asta 365 de zile pe an şi tot nu am rezolva mare lucru. Şcoala trebuie să le dezvolte copiilor inteligenţa, nu memoria; şcoala ar trebui să încurajeze spiritul critic, nu obedienţa; creativitatea, şi nu conformismul", adaugă ea. „Îmi este foarte clar că şcoala românească - oricât de deficientă ar fi - este mai utilă din punct de vedere educaţional decât statul pe stradă de dimineaţa până seara cu prietenii, jocurile pe calculator sau reţelele sociale", conchide Tincuţa Baltag.
"Şcoala nu este - sau nu ar trebui să fie - un calvar de la care să avem nevoie de pauze de trei luni pentru a nu claca. ''
Tincuţa Baltag
director Fundaţia „Dinu Patriciu"
"Mărind numărul săptămânilor de şcoală nu înseamnă că dublezi materia. Elevul şi profesorul au mai mult timp la dispoziţie să fixeze cunoştinţele.''
Adriana Săftoiu
deputat PNL
Structura anului şcolar 2011-2012
Semestrul I
- 12 septembrie - 22 octombrie 2011 - Cursuri
- 23-30 octombrie 2011 - Vacanţă pentru clasele primare şi preşcolari
- 1 noiembrie - 23 decembrie 2011 - Cursuri
- 24 decembrie 2011 - 15 ianuarie 2012 -
Vacanţă de iarnă
Semestrul al II-lea
- 16 ianuarie - 1 aprilie 2012 - Cursuri
- 2-6 aprilie 2012 - Şcoala altfel
- 7 aprilie - 22 aprilie 2012 - Vacanţă de primăvară
- 23 aprilie - 22 iunie 2012 - Cursuri
- 23 iunie - 9 septembrie 2012 - Vacanţă de vară
- Cursurile claselor terminale se încheie la 1 iunie 2012.
- Cursurile claselor a VIII-a se încheie la 15 iunie 2012.
- Zilele de joi, 1 decembrie 2011 (Ziua Naţională a României), marţi, 1 mai 2012 (Ziua Muncii) şi luni, 4 iunie (A doua zi de Rusalii), sunt libere şi nu se organizează cursuri.
- Tezele din semestrul I al anului şcolar 2011-2012 se susţin, de regulă, până la data de 30 noiembrie, iar cele pentru semestrul II până la 25 mai.
Cum se traduce „Şcoala altfel"
Prima săptămână din luna aprilie este dedicată noului program numit „Şcoala altfel". Elevii trebuie să-şi alegă în primul semestru ce program vor să aibă în săptămâna dedicată activităţilor extraşcolare. Programul nu va fi în niciun caz unul lejer, iar elevii nu au voie să chiulească. Prezenţa tinerilor la activităţile speciale va fi notată la rubrica „Purtare". La sfârşitul săptămânii profesorii trebuie să facă o evaluare a rezultatelor educaţionale în care să menţioneze interesul manifestat de elevi şi dascăli, dar şi relevanţa activităţilor. În această săptămână elevii nu vor primi note, însă experienţa acumulată va conta la portofoliul educaţional.
Creaţie şi socializare
Elevii şi profesorii pot organiza orice activitate care poate contribui la dezvoltarea şcolarilor. Printre acestea se pot număra ateliere de teatru, de dans, muzică sau arte plastice, competiţii pe diferite domenii, dezbateri, activităţi de voluntariat, campanii de informare şi prevenire, schimb de experienţă, vizite de studii sau tabere de creaţie sau cercetare. Părinţii pot să ia şi ei parte la activităţile extraşcolare.
„Şcoala nu ar trebui să se limiteze doar la a da informaţie ci şi a-i învăţa pe copii să socializeze, să se integreze în societate. Asta se întâmplă şi în alte ţări. În ultimele două săptămâni de şcoală în Germania, în Franţa, copiii se duc în tabere, excursii, fac lucruri împreună şi nu există «nu pot» sau «nu vreau să trimit copilul»", explică Adriana Săftoiu avantajele acestor activităţi.
Se încarcă comentariile...
