Suspendarea lui Băsescu, un gest ridicol

Politica este un lucru prea serios pentru a putea fi lăsată avocaţilor.

O  entitate enigmatică, numită „juriştii USL", ar trebui să ne spună azi dacă preşedintele Băsescu trebuie sau nu suspendat. Constituţia, legile şi cutumele noastre politice lasă loc atâtor interpretări şi excepţii, încât, cu argumente avocăţeşti, poţi face din alb negru şi din negru alb. Doar că politica este un lucru mult prea serios pentru a putea fi lăsat exclusiv pe mâinile avocaţilor.

Refuzul declarat al preşedintelui de a aplica fie şi o eventuală decizie a Curţii Constituţionale privind indexarea pensiilor şi revenirea salariilor la cotele dinainte de tăiere poate fi considerat, avocăţeşte, un îndemn la nesocotirea unor soluţii judecătoreşti. Politic însă, lucrurile sunt mai delicate.

Într-o lume ameninţată de furtuna financiară, într-o Europă ce pârâie din toate încheieturile, Traian Băsescu a adoptat poziţia marţială a liderului cu fruntea brăzdată de grijile ţării. Nu mai iese la restaurant, nu mai stă la şpriţuri cu Gigi Becali, nu mai sparge seminţe pe stadion, nu se mai ia de ziariste. Acum luptă cu criza şi face politică mare cu Angela Merkel.

Această schimbare de comportament, în contrast cu plezirismul afişat de opozanţii lui, are un efect important asupra alegătorilor gata să părăsească barca partidului de guvernământ, nemulţumiţi de scăderea nivelului de trai şi de creşterea corupţiei. „Cel puţin, Băsescu ştie ce face", îşi spun mulţi acum. Nu sunt ei atât de numeroşi pentru a aduce victoria în alegeri a PDL, dar pot fi suficienţi pentru a face din USL un câştigător fără majoritate parlamentară absolută, ceea ce ar echivala cu înfrângerea opoziţiei.

Este adevărat, „schimbarea la faţă" a preşedintelui Băsescu are în ea ceva prefabricat şi ascunde interese electorale. Oricât e el de abil, preşedintele nu ar putea rezista unei dezbateri solide asupra guvernării pe care a girat-o, marcată de incompetenţă şi corupţie. Dar opoziţia nu a reuşit să declanşeze o asemenea dezbatere, în primul rând pentru că ea însăşi nu a pus în faţa României un proiect atractiv şi credibil.

O procedură de suspendare lansată în acest moment ar duce mai curând la solidarizarea unui mare număr de cetăţeni cu preşedintele acesta nesuferit şi cinic - sunt cei care, îl loc să-şi dorească „mai binele", se tem acum de „mai rău", sub atacul ştirilor alarmante din Europa şi din lume. Ei i-ar vedea acum pe Antonescu şi Ponta ca pe nişte mici  neastâmpăraţi gata să dea foc la casă. Lipsiţi de un proiect credibil, ba până şi de imaginea de seriozitate conferită cândva de Klaus Johannis, cei doi lideri ai opoziţiei riscă să aprindă o petardă ce le va exploda direct în faţă. Ca în desenele animate.

Poate că „juriştii USD"  vor decide că nu sunt circumstanţe de suspendare şi îi vor salva de la ridicol. Dar pentru cât timp? 

Ovidiu Nahoi  este senior editor ''Adevărul''