Adevarul.ro

Exact ca Oklahoma sau Pennsylvania va arăta şi Bârladul, după ce americanii de la compania Chevron (nişte băieţi care caută gaze prin întreaga lume) vor explora un perimetru cu gaze de şist din zona localităţii vasluiene.

Metoda pe care o vor folosi americanii pentru a obţine acest gaz se numeşte fracţionare hidraulică. Mai exact, Chevron va băga în pământ, la adâncimi de până la trei kilometri, câteva milioane de litri de apă şi o serie de substanţe chimice care au rolul de a dizolva rocile şi de a elibera gazul natural. Ei, şi de aici vine nenorocirea. Ecologiştii, specialiştii, cercetătorii, deputaţii de Bârlad s-au arătat extrem de îngrijoraţi de „dezastrul ecologic" pe care l-ar putea provoca americanii.

„Bârladul, în pragul unei catastrofe de proporţii: Masacru ecologic", titrau, deunăzi, ziarele locale. Aveai impresia că ne vor otrăvi fântânile, aşa cum făceau cotropitorii cu veacuri în urmă. „O nouă Roşia Montană la Bârlad?" Şi ăsta ar fi mers ca titlu de ziar, mă gândesc. Astfel de abordări sunt superficiale şi alarmiste. Că americanii care explorează gazele de şist bagă rahaturi în pământ care poluează câmpul acvifer este un lucru ştiut şi demonstrat chiar de americani, la ei în ţară. În SUA, aceste substanţe au fost specificate clar într-un raport expus Camerei Reprezentanţilor care, după ce le-a analizat, a permis explorarea. Majoritatea sunt modificatori de vâscozitate, emulgatori, bioacide, componente care se regăsesc şi în mâncare, în produse cosmetice sau în detergenţi. Alte componente sunt mai toxice şi cancerigene: benzen, plumb, etilenglicol (antigel), metanol (foarte toxic), acid boric şi, tocmai din această cauză, metoda de fracţionare hidraulică a fost interzisă preventiv în ţări precum Franţa, Bulgaria sau chiar în unele state din SUA. Noi, însă, nu ştim ce au de gând americanii să bage în pământul nostru, pentru că nu avem nicio listă cu aditivii respectivi.

Fracţionarea hidraulică este o metodă controversată despre care se ştie încă foarte puţin, dar una într-o continuă dezvoltare. Cu aceleaşi argumente ar fi trebuit să interzicem şi forările de petrol, minele de cărbune, cele aurifere sau maşinile de pe stradă. Rezervele mondiale de gaz convenţional sunt pe sfârşite, iar cercetătorii susţin că gazele neconvenţionale, cum sunt şi cele de şist, reprezintă viitorul. În Europa, nu se explorează gaze de şist nicăieri.

Deocamdată! Comisia Europeană urmează să emită o directivă, însă abia după efectuarea tuturor studiilor de impact asupra mediului. E bine că vrem să protejăm mediul, aşa trebuie să ne comportăm, însă de aici şi pâna la „Masacru ecologic"... e cale lungă.

Ovidiu Marincea este redactor-şef ediţii locale Adevărul