Mungiu pune o oglindă în faţa românilor, care nu arată un chip prea plăcut

Ştiţi povestea de la Tanacu, unde o fată murea într-o mănăstire, în urma tratamentelor la care a fost supusă acolo. Presa a întors-o pe toate părţile. Cu toate acesta, veţi urmări pelicula lui Cristian Mungiu, „După dealuri", cu sufletul la gură.

Filmul „După dealuri" are marele merit că nu rămâne la întâmplarea tragică, de fapt divers, ci merge în profunzime. Şi pe de altă parte că, la fel ca în volumele Tatianei Niculescu Bran, după care s-a inspirat filmul, nu stabileşte vinovaţi, nu-şi înnegreşte personajele, nu arată acuzator cu degetul. Dacă, în articolele de presă, Daniel Corogeanu, preotul mănăstirii de la Tanacu, apărea ca un personaj malefic, în film nu e deloc caricaturizat sau demonizat. Este uman şi - mai mult - animat de bune intenţii. E adevărat, bunele lui intenţii sunt sădite pe un fond alterat şi, astfel, mijloacele prin care încearcă el să facă bine sunt inadecvate şi în cele din urmă dezastruoase.

Dincolo de faptul divers al întâmplării de la Tanacu, filmul „După dealuri" prezintă o Românie din zilele noastre. În fine, una dintre Româniile din ziua de astăzi, în care trăim cu toţii. O ţară tributară unor mentalităţi virusate, care sunt şi ele vinovate de situaţia în care ne aflăm. Este România în care medicii spun că un bolnav adus la spital în urma unei crize de nervi ar fi mai bine să fie luat la mănăstire şi „tratat" acolo, cu rugăciuni şi citiri din Psaltire. O Românie în care preoţii ortodocşi cred că un credincios păcătuieşte doar dacă intră într-o biserică ne-ortodoxă. Din păcate, astfel de mentalităţi nu sunt deloc izolate. De multe ori, le întâlnim la noi înşine.

Prin urmare, oglinda pe care ne-o pune în faţă Cristian Mungiu nu are cum să ne facă să ne simţim bine, pentru că nu ne înfrumuseţează deloc chipul. Când mai vedem şi la ce consecinţe dezastruoase poate duce felul nostru de a gândi, nu avem cum să nu fim puşi pe gânduri. Sau poate că vom prefera să considerăm că filmul nu vorbeşte deloc despre noi, ci despre indivizi de pe o altă planetă. Sau despre cazuri absolut izolate. Sau pur şi simplu că bate câmpii. Mentalităţile virusate au dezvoltat un sistem foarte bun de apărare, aşa încât să nu fie deloc zdruncinate.