De doi bani speranţă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

USL are nevoie de un mesaj simplu şi mai ales de soluţii concrete la criză. A oferi de doi bani speranţă ar fi o sinucidere politică.

Apariţia USL schimbă peisajul scenei politice româneşti şi consolidează raportul de forţe, aşa cum îl indică sondajele de opinie. Crearea acestui bloc tinde să stabilească de pe acum câştigătorul în alegerile locale şi parlamentare din 2012 mizând pe factorii timp şi imagine. Se creează astfel impresia că lucrurile sunt deja tranşate. Ideea nu este deloc nouă. CDR şi ADA făceau acelaşi lucru cu ani în urmă. Formula s-a dovedit de succes. „Cetăţeanul turmentat" vrea să ştie cu cine votează, dacă se poate din vreme. Când Opoziţia este slăbită şi un partid controlează toate resursele, singura soluţie este ca „antiguvernamentalii" să meargă împreună în campanie, să îşi împartă locurile, şi apoi - dacă iau potul - să se instaleze patru ani la putere. Asta nu garantează o bună guvernare, mai curând nu. La Bucureşti, coaliţiile se sfărâmă când uită (şi uită repede) vremea când  îşi plângeau de milă, tânjind la afacerile adversarilor. Ce auzim de la cei trei lideri este că au lăsat resentimente, divergenţele, amintirile neplăcute, duşmăniile, pentru după alegeri. Nu ştim dacă pentru cele din 2012 sau din 2014. Vom vedea. De ce s-au grăbit?

Planul e să fie atras UDMR afară din guvern. Apoi vom asista la procedura de suspendare, pentru a forma alt guvern încă înainte de decembrie 2012 şi declanşarea alegerile anticipate. Acest scenariu se discută între PSD şi PNL din toamnă. Motivul: Băsescu a prevenit că citeşte foarte special Constituţia. După interpretarea sa, după alegeri va numi drept prim-ministru pe cine vrea, urmând ca acesta să îşi constituie o majoritate cu cine găseşte dispus în Parlament. Textul Constituţiei are alt spirit. Preşedintele alege din majoritatea creată de votul electoratului un prim-ministru care formează guvernul şi îl validează în Parlament. Aceasta este singura majoritate legitimă. Preşedintele mai are la îndemână şi şarlatania gen „UNPR", cu dezertorii. Cu aceştia poate să ignore ce a votat electoratul. E foarte posibil, după cum o arată sondajele, ca Opoziţia să câştige la anul, dar Traian Băsescu să facă - tehnic îi este la îndemână - ce guvern vrea el.

Comedia din toamna trecută cu seria de guverne efemere, ca să îl aducă în final tot pe Boc, stă dovadă. Acest raţionament, cred, a şi grăbit formarea -  cam prematură, cred -  a USL. Riscul ar fi ca noul bloc să se uzeze, să îşi piardă credibilitatea. Alt risc - apariţia unui pol va duce la crearea celuilalt pol, în oglindă. PDL va creşte în campanie, numai ca efect al apariţiei USL cu destule procente. Cine se joacă cu asemenea calcule cunoaşte bine fenomenul. Suma rezultată din asocierea celor trei partide nu este una aritmetică, (adică 51-53%), cum cred naivii, ci 35-38%, maximum 40%. Rezultatul este totdeauna cu câteva procente peste voturile partidului cel mai mare. Ar lua mai mult cele trei partide candidând separat? Da şi nu. Pierderea se poate compensa prin aportul adus de imaginea de unitate, forţă, de câştigător. Pentru asta însă USL are nevoie de un mesaj simplu şi mai ales de soluţii concrete la criză. A oferi de doi bani speranţă ar fi o sinucidere politică. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite