Revoluţia Facebook

Reţelele de socializare reprezintă, în universul internetului, ce au reprezentat ziarele faţă de tiparniţa lui Gutenberg.

Gala premiilor Globul de Aur, cea mai importantă distincţie cinematografică după celebrele Oscaruri, aduce în prim-plan un fenomen care a schimbat lumea de azi. „Reţeaua de socializare" - aşa se şi numeşte pelicula -a câştigat de patru ori: pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu şi cea mai bună coloană sonoră. Dincolo de calitatea creaţiei ieşite de sub bagheta lui David Fincher (consacrat de thrilleruri precum „Seven" sau „Fight Club"), Asociaţia Presei Străine de la Hollywood recunoaşte astfel rolul jucat de Facebook în viaţa oamenilor din lumea largă.

Ce înseamnă Facebook? Aproape toţi cei care folosesc internetul ştiu. În primul rând, o comunitate unde, în câteva minute, îţi poţi face un cerc de prieteni virtuali. E locul în care nimeni nu se simte singur! În al doilea rând, este cel mai rapid şi mai avansat mijloc de comunicare în masă: vorbeşti, în timp real, cu persoane aflate la mii de kilometri distanţă, le citeşti gândurile postate la minut şi le împărtăşeşti propriile gânduri, îţi regăseşti foşti colegi, vecini, amici sau, dimpotrivă, faci cunoştinţă cu „necunoscuţi" de care te leagă aceleaşi gusturi, pasiuni, interese.

După inventarea internetului, Facebook a revoluţionat felul în care trăim. A demonstrat că putem sta ore întregi în faţa computerului sau a mobilului fără să ne închidem în noi, fără să ne ignorăm semenii şi fără să ne transformăm în alienaţi ai societăţii postindustriale, cum se profeţea în romanele lui Isaac Asimov sau cum se temeau scepticii acum două decenii. Evident, e doar o treaptă în istoria tot mai rapidă a civilizaţiei. Nu mi se pare însă că exagerez spunând că reţelele de socializare reprezintă, în universul internetului, ce au reprezentat ziarele faţă de tiparniţa lui Gutenberg.

Povestea studentului Mark Zuckerberg, începută într-o cameră de cămin, n-avea probabil ingredientele unui succes de box-office. O mână de tineri entuziaşti pun pe picioare un site pentru colegii lor de la faimoasa universitate americană Harvard. Asta se întâmpla în februarie 2004. După şapte ani, Facebook are mai mult de 600 de milioane de utilizatori. Dacă ar fi o ţară, ar fi pe locul al treilea în topul celor mai populate state, cu mai mulţi „cetăţeni" decât au Statele Unite ale Americii sau chiar Uniunea Europeană!

În noiembrie 2010, afacerea valora nu mai puţin de 41 de miliarde de dolari, fiind următoarea cotată, în acest domeniu, după „coloşii" Google şi Amazon. Numai anul trecut, veniturile companiei s-au ridicat la două miliarde. Fondatorul Facebook a devenit astfel cel mai tânăr miliardar din lume, cu o avere estimată de revista „Forbes" la patru miliarde de dolari. Nu sunt puţini bani, mai ales dacă ne gândim că ei n-au fost produşi din corupţie şi furt, cum se întâmplă adesea, ci în urma unei idei pe cât de simple, pe atât de geniale. Şi anume că prea multă comunicare nu strică niciodată!