Scutul american bruiază România

Dorei există peste tot în lume, la toate nivelurile sociale, de la echipe de şantier, până la politicieni şi chiar armata SUA.

Politicieni care promit lucruri extraordinare, pe care ulterior le fac de mântuială sau uită de ele, se găsesc şi pe malul Dâmboviţei, dar şi la Casa Albă. În cazul de faţă, vorbim despre Dorel „made in SUA" care a pus în aplicare un mai vechi „american dream": scutul antirachetă care va proteja SUA şi Europa de eventualele atacuri ale Iranului. Un plan ambiţios, o gaură neagră în bugetul armatei americane, praf în ochii electoratului american şi o abureală periculoasă pentru „partenerii strategici" ai SUA din Europa, ca România şi Polonia. Pe Turcia n-o mai pomenesc, pentru că acest stat chiar este un partener strategic!

Un raport al Departamentului Apărării din SUA desfiinţează proiectul scutului antirachetă, un program-cheie al preşedintelui american Barack Obama. Oficialii care au întocmit acest raport, obţinut de Associated Press şi citat de ediţia online a „Fox News", vorbesc despre „probleme tehnologice critice, întârzieri majore, depăşiri de costuri şi obstacole în producţie".  Astfel, nu numai veşnicii opozanţi ai plantării acestui scut în Europa - Rusia, Ucraina şi Franţa - trebuie să-şi facă griji pentru radarele care au puterea prea mică şi pentru senzorii care nu pot face distincţia dintre un focos şi alte obiecte, ci şi oltenii de la Deveselu şi companiile de telefonie mobilă din ţara noastră. Potrivit Departamentului Apărării,  armata americană intenţionează să instaleze în România radarul de interceptare a rachetelor iraniene fără să-i facă niciun test în prealabil, ceea ce înseamnă că radarul ar putea interfera cu unde de telefonie mobilă, televiziune şi radio din România.  Colac peste pupăză, Cristian Diaconescu, ministrul Afacerilor Externe, a declarat, miercuri, că România şi SUA lucrează pentru includerea în documentele finale ale Summitului de la Chicago a rolului scutului antirachetă alături de armamentele convenţionale şi cele nucleare în ceea ce priveşte politica de apărare şi descurajare a NATO. Domnului Diaconescu îi reamintesc o declaraţie de-a parlamentarului francez Jean Michel Boucheron:

„Dacă ar exista riscul ca Iranul să ne atace, răspunsul din partea noastră ar fi unul nuclear. Nu interceptarea contează, ci capacitatea de a reacţiona. Într-o vreme când bugetele noastre sunt restricţionate, aş prefera să cheltuim pe un sistem de înarmare. Cred că sistemul antirachetă este ineficient împotriva unei ameninţări care nu există. Prietenii noştri americani au încercat să ne atragă într-un «război al stelelor»".

Ovidiu Marincea Redactor-Şef adjunct Ediţii Locale "Adevărul"