Euro ca o târfă

De la înfiinţare, în 1999, moneda unică europeană a fost venerată de întreaga Europă.

Marile economii ale lumii o adulau ca pe o zeiţă, îi aduceau daruri, osanale, o plimbau ca pe sfintele moaşte prin toate ţările Bătrânului Continent pentru ca popoarele să i se închine. Statele, credule, au îngenuncheat în faţa ei şi au recunoscut-o de atotputernică, aruncând la coşul de gunoi al istoriei monedele lor naţionale. Aşa se face că euro creştea ca Făt-Frumos şi, în fiecare an, un alt stat îi întindea covorul roşu pentru a-i pregăti intrarea în economia naţională. Astăzi, moneda euro a fost părăsită de toată lumea şi aproape că-i plâng de milă. Investitorii au folosit-o ca pe-o prostituată de ocazie şi au părăsit-o la primul cutremur financiar. Germania şi Franţa au crezut că de vină o fi vârsta, aşa că au umflat-o repede cu botox şi cu silicoane, însă nici dracu nu se mai uită la ea. A pierdut teren nu numai în faţa zeului aur, dar şi în faţa unor venetici, fără sânge nobil, cum ar fi francul elveţian sau yenul japonez. Nu mai vorbesc de bătrânul dolar, îşi râde-n barbă şi parcă spune „v-am zis eu!".

Într-adevăr, nu toată lumea a crezut în euro, nici chiar atunci când avea o imagine de fecioară nevinovată. În 2006, investitorul american Jim Rogers spunea în cadrul unui eveniment bursier de la Seul că euro va dispărea în 15-20 de ani. „Va dispărea pentru că ţările membre ale Uniunii Europene nu au o regulă comună privind cursul de schimb", spunea Rogers atunci, într-un interviu pentru Reuters. Profesorul de economie George Irvin, de asemenea, spunea în ianuarie 2010 că moneda euro este în pericol de a deveni istorie. „Atât timp cât încasările statelor din taxe scad, iar cheltuielile guvernelor cresc în plină criză economică, guvernele trebuie să se împrumute pen­tru a-şi acoperi deficitele. Cum Europa nu are o Rezervă Federală, precum SUA, ca să poată emite eurobonduri unice, fiecare stat se împrumut pe pieţele internaţionale pentru a-şi salva pielea. Criza datoriilor va îngropa moneda unică", profeţea Irvin în 2010.

Pe aceşti profeţi nu i-a crezut nimeni, UE a aruncat cu pietre în cei care cântau prohodul monedei unice, fie că era vorba de un investitor, un ministru de Finanţe sau chiar un guru în economie, cum ar fi Joseph Stiglitz, care a declarat şi el, în nenumărate rânduri, că moneda euro nu va rezista. Astăzi, profeţiile par a fi foarte aproape de a se în­de­plini. Fosta zeiţă euro este atacată chiar de ministrul de Finanţe al Germaniei, răstig­nită de Grecia, hulită de po­poa­re ca Italia, Spania sau Irlanda. Nimeni nu mai crede în ea, toţi o trădează. Mai există totuşi state, cum ar fi România, care şi-ar băga-o în pat chiar şi-aşa slută şi urâtă. Însă este posibil să moară până-n ziua nunţii. Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, avertiza ieri că bugetul Uniunii riscă să nu fie votat, din cauza crizei datoriilor, ceea ce ar duce la dezintegrarea zonei euro. Adio, dragă monedă unică!