Miss Patria

Ironia sorţii face ca al doilea prenume al preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Alma Anastase, să desemneze în limba latină, alături de substantivul „mater", noţiunea de „patrie". Aşadar, „alma mater" însemna, pe vremea romanilor, patria. Ulterior, acest nume a fost dat universităţilor, iar derivatul „alma" din expresia latinească se traducea prin „drăguţ, amabil".

În zilele noastre, domnişoara Roberta Alma Anastase, absolventă a Facultăţii de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, a devenit un factor decisiv în ceea ce priveşte viitorul pe termen scurt şi mediu al patriei sale. Eventuala retragere a domnişoarei Anastase din importanta funcţie pe care o deţine ar însemna deblocarea activităţii Legislativului. Domnia Sa ştie asta, aşijderea şefului statului şi actualei majorităţi parlamentare.

Domnişoara Anastase mai ştie că a păcătuit grav, atrăgând mânia opiniei publice, atunci când a numărat ca în comedia „O scrisoare pierdută" voturile asupra Legii pensiilor. Tânăra lideră a deputaţilor are, în plus, alte două vulnerabilităţi profesionale: este abia la debutul carierei parlamentare şi nu are studii juridice. Nu e greu să-ţi dai seama că, pentru a ocupa o funcţie atât de importantă în stat (a treia), trebuie să ai niţică practică legislativă. Asta nemaivorbind despre flexibilitatea în negocierile politice şi despre abilitatea de a face compromisuri utile, calităţi esenţiale pentru preşedintele unei Camere a Parlamentului.
În schimb, domnişoara Anastase are verb şi impetuozitate în discuţiile cu adversarii politici. Iarăşi trebuie spus că niţică moderaţie nu i-ar fi fost de prisos, dat fiind faptul că ocupă a treia funcţie în stat.

Tinereţea şi aspectul fizic plăcut sunt atuuri pe care le-ar fi putut folosi cu mai mult succes. Cel de-al doilea atu nu este incompatibil cu inteligenţa, aşa cum încearcă răuvoitorii să sugereze. Dacă ai cucerit cândva primul loc la un concurs de frumuseţe, nu înseamnă că nu vei fi în stare să-ţi construieşti o carieră profesională strălucită.

Totul este să ai decenţă şi să înţelegi - mai ales în politică - că tupeul, ca şi minciuna, are picioare scurte. Dar aceste lucruri trebuie să le vezi şi la colegii mai experimentaţi. Tragic este când nu prea ai aşa ceva prin preajmă...